Parabola Orașului Celest a lui John Hick

 Parabola Orașului Celest a lui John Hick verifică posibilitatea ca, de exemplu, o afirmație precum cea că viața de apoi există sau nu. 

Parabola orașului celest

Doi oameni merg de-a lungul unui drum. Unul dintre ei crede că duce spre Orașul Celest / Ceresc, în vreme ce celălalt are credința că nu duce nicăieri. Dar, întrucât nu există altceva decât drumul, amândoi trebuie să călătorească. 

Nici unul dintre ei nu a fost pe această cale vreodată și, de aceea, nu pot anticipa fiecare cotitură a drumului.   

                                             

În decursul călătoriei lor traversează clipe de satisfacție și delectare, însă și momente de muncă grea și pericol.

Tot timpul, unul dintre ei se gândește la parcursul lor ca la un pelerinaj spre Orașul Celest... Celălalt nu crede în așa ceva, și vede călătoria ca o rătăcire inevitabilă, fără vreo țintă...

Cu toate astea, când ajund la ultima cotitură, se pare că unul dintre ei a avut dreptate, și celălalt a greșit. 

Parabola lui John Hick pretinde că viața de apoi poate fi verificată în principiu, întrucât adevărul iese la iveală după moarte. Într-o anumită măsură este, de aceea, greșit să afirmi că credința religioasă nu poate fi verificată, fiindcă orice lucru este posibil după moarte! 

Parabola lui Hercule la încrucișare de drumuri