Epictet: Filosofia ca ghid în viață

 Stoicismul a fost una din cele mai populare și influente școli de filosofie din lumea antică. Unul dintre cei mai mari filosofi stoci a fost Epictet  care, în ciuda faptului că a trăit în sclavie, a avut una dintre cele mai penetrante minți din vremea sa.

Viața lui Epictet

Epictet s-a născut în anul 55, în Frigia, sudul Turciei din zilele noastre. El fie a văzut lumina zilei ca sclav, fie a fost, la un moment dat, supus sclaviei. Există mărturii că a fost deținut ca sclav de un fost sclav, pe nume Epaphroditos, care făcea parte din administrația lui Nero și care, în pofida statului său social umil, ar fi fost un om cu o considerabilă putere și influență.

                       

Potrivit unei povești, Epictet ar fi fost schilodit de un crud stăpân de-al său, insă, într-o altă variantă, ar fi fost șchiop din naștere (din acest motiv fiind adeseori înfățișat cu cârje). Epaphroditos a fost, se pare, un stăpân bun și chiar l-ar fi susținut pe Socrate în studiile lui. Nu era ceva neobișnuit ca stăpânii să aranjeze ca sclavii lor să fie eliberați după moartea lor, așa că, după decesul lui Epaphroditos, se pare că Epictet și-a câștigat, în cele din urmă, libertatea. 

În acest punct al existenței sale, Epictet a devenit un învățător în ale filosofiei. În anul 93, Domițian i-a alungat pe toții filosofii din orașul Roma. Epictet a fost astfel forțat să meargă în exil, și se pare că și-a croit cale către Epirus, din Grecia, unde și-a întemeiat o școală de filosofie. În curând, Școala sa a ajuns vestită în întreg Imperiul Roman.

Școală stoică, din care făcea parte Epictet, a fost fondată cu trei secole mai devreme, de Zeno din Citium, și a fost foarte populară printre membrii elitelor. Puținele lucruri cunoscute despre viața lui Epictet provin dintr-o biografie scrisă de învățăcelul său, istoricul Arrian. Se spune că mai mulți împărați l-au vizitat pe fostul sclav transformat în filosof pentru a asculta cuvintele sale pline de înțelepciune. Deși a fost lăudat și admirat de elite, Epictet a dus o viață de o mare simplitate și, în general, a trăit de unul singur.

Gândirea lui Epictet

Prin stoicismul său, Epictet a susținut că numai prin autostăpânire putem trăi în acord cu natură. Autostăpânirea constă din folosirea rațiunii și o trăire virtuoasă. Mai presus de orice, filosofia lui Epictet a fost una practică, care căuta să ajute oamenii să aibă o viață bună și semnificativă. 

Epictet credea că filosofia depindea de autocunoaștere. în lucrările sale, "Discursuri" și "Enchiridion", el a subliniat că există lucruri pe care le putem controla (care sunt în propria noastră putere) și altele care nu sunt în puterea noastră. Autocunoașterea înseamnă a învață numai să discernem care sunt aceste lucruri.

"Unele lucruri sunt sub controlul nostru, și altele nu .Lucrurile de sub controlul nostru sunt opinia, preocuparea, dorința, aversiunea, într-un cuvânt, orice constitue propriile noastre acțiuni. Lucrurile care nu sunt sub controlul nostru sunt corpul, proprietatea, reputația, comanda, într-un cuvânt, orice nu reprezintă propriile noastre acțiuni".

Epictet - Enchiridion

Conform lui Epictet, ar trebui să ne ocupăm numai de acele aspecte care sunt în puterea noastră, iar acestea cuprind propriile noastre gânduri și acțiuni. Tința ultimă a fiecărui bărbat și a fiecărei femei este să trăiască în acord cu "armonia universală" a naturii. Epictet credea că ni s-a alocat tuturor un rol anume în viață și că trebuie să ni-l jucăm. Nu putem controla rolul care ne-a fost desemnat ori ceea ce este atras asupra noastră de destin, dar putem controla cum alegem să reacționăm.

"Poți fi de neînvins dacă nu intri în luptă cu ceea ce nu poți să cucerești".

El a argumentat că ar trebui să ne supunem destinului nostru și să fim recunoscători că sunte în viață. Fericirea noastră depinde de cât de îndeaproape urmăm calea pe care zeii au predestinat-o nouă. Epictet spunea că rațiunea umană este ceva care ne face asemeni zeilor, care sunt raționali. Când oamenii sunt raționali, ei nu numai că urmează calea rezervată lor de către divinitate, ci ajung să fie pe cât de aproape poate fi posibil aidoma zeilor.

Filosofia lui Pitagora | Transmigrația sufletelor și supremația numerelor

Rațiunea este, de asemeni, un alt factor important pentru Epictet, adică cel de sursă a libertății umane. Avem abilitatea de a face alegeri semnificative și suntem responsabili pentru alegerile noastre. Ființele umane au capacitatea să își dezvolte opinii drepte, bune, și să le respingă pe cele rele. Acest lucru le face în stare să-și stăpânească mintea și emoțiile și să își câștige o viață fericită și implinitoare. Într-adevăr, un individ este liber numai în misiunea în care -și cultivă autocontrolul și trăiește în acord cu rațiunea. Numai prin stăpânirea emoțiilor noastre și examinarea gândurilor noastre putem prelua controlul asupra vieților noastre.

Moștenirea lui Epictet

Filosofia fostului sclav a fost imens de influentă. Mulți cred că el a formulat cea mai coerentă și mai rațională versiune a stoicismului, una care ne oferă îndrumarea practică reală în plan etic. Epictet a influențat decisiv marele împărat filosof Marcus Aurelius.

Enchiridion a fost tradus în limba latină în secolul al XV-lea, și a devenit foarte popular. Numeroși umaniști creștini au crezut că filosofia lui Epictet era compatibilă cu învățăturile lui Hristos și, atât Pascal, cât și Descartes, au fost fascinați de argumentele sale.

Gândirea filosofului sclav a avut un rol major în formarea gândirii morale creștine, și-a pus amprenta asupra militarilor, la fel ca și cea a lui Marcus Aurelius, ale cărui reflecții stoice le-au dăruit pace a minții în timpul perioadelor de adversitate și, mai mult decât atât, a căpătat întâietate în psihologie, cu abordări eficiente pentru tratamente precum terapia cognitivă comportamentală. 

Cel mai remarcabil fapt este modul în care un fost sclav , eliberat de lanțurile sale fizice, a căutat să-i învețe pe alții că autentica lor libertate ține de o minte rațională și că a avea control asupra nouă înșine ne poate face de neînvins.

"Dar, din partea ta, nu dori să fii un general, un senator sau un consul, ci să fii liber. Și singura cale pentru asta este un dispreț față de lucrurile care nu sunt sub controlul nostru".

Epictet

Marcus Aurelius: Împăratul filosof