Ce sunt arhetipurile lui Jung?

 Arhetipurile sunt modele universale ale oamenilor și personalităților lor care joacă un rol important în influențarea comportamentului uman. Teoria psihiatrului elvețian Carl Jung sugerează că aceste arhetipuri sunt forme arhaice, înnăscute ale cunoașterii omenești transmise de la strămoșii noștri.

În psihologia jungiană, arhetipurile reprezintă modele și imagini universale care sunt parte a subconștientului colectiv. Jung credea că le moștenim asemeni modului cum moștenim modele instinctive de comportament.

Subconștientul personal versus subconștientul colectiv

Jung a fost inițial un adept al lui Sigmund Freud. Relația dintre cei doi s-a destrămat în cele din urmă din cauza criticii lui Jung a accentului pe care Freud îl punea pe se_ualitate, ceea ce l-a determinat pe Jung să-și dezvolte propria abordare psihanalitică, cunoscută ca psihologie analitică. 

Jung credea că psihicul uman este alcătuit din trei componente: ego, subconștient personal și subconștient colectiv.   

                               

Potrivit lui, ego-ul reprezintă mintea conștientă, iar subconștientul personal înglobează amintirile, inclusiv cele care au fost reprimate.

Subconștientul colectiv este o componentă unică, o parte a psihicului servind ca o formă de moștenire psihologică. Acesta conține toată cunoașterea și toate experiențele pe care ființele umane le împărtășesc ca specie. 

Originea arhetipurilor lui Jung

Jung avea credința că arhetipurile provin din subconștientul colectiv. El a sugerat că aceste modele sunt înnăscute, universale, neînvățate și ereditare. Arhetipurile ne conduc către felul cum experimentăm, trăim anumite lucruri.

"Toate cele mai puternice idei din istorie își au sursa în arhetipuri", a explicat Jung în cartea sa "Structura psihicului".

"Acest lucru este în special adevărat pentru ideile religioase, dar conceptele centrale ale științei, filosofiei și eticii nu fac excepție de la această regulă. În forma lor prezentă, sunt variante ale ideilor arhetipale, create prin aplicarea și adaptarea acestor idei la realitate. Căci funcția conștientizării nu este numai de a recunoaște și a asimila lumea externă prin mijlocirea simțurilor, ci și să transpună în realitatea vizibilă lumea din noi."

Jung a respins conceptul de "tabula rasa" care afirmă că mintea umană este o tablă goală ce urmează a fi scrisă numai prin experiență. El credea că mintea omenească reține aspecte fundamentale, subconștiente, biologice ale strămoșilor noștri. Aceste "imagini primordiale", așa cum le-a numit el inițial, servesc ca fundație de bază în a cum a fi uman.

Elementele arhaice și mitice care formează arhetipurilr rezidă în toți oamenii din întreaga lume. Arhetipurile simbolizează motivații umane, valori și personalități de bază.

Jung era de părere că fiecare arhetip are un rol în personalitate, dar că majoritatea oamenilor sunt dominați de un singur arhetip specific. Conform lui Jung, calea concretă în care un arhetip este exprimat și realizat depinde de un număr de factori, incluzând influențele culturale ale unui individ și experiențele sale unice personale.

Carl Jung a identificat patru arhetipuri majore (Persona, Umbra, Anima sau Animus și Sinele), deși considera că nu există o limită a numărului în care arhetipurile ființează. Existența acestor arhetipuri nu poate fi observată direct, ci numai dedusă prin luarea în seamă a religiei, visurilor, artei, literaturii. 

Persona

Persona este felul în care noi ne prezentăm lumii. Cuvântul "persona" derivă din limba latină și înseamnă literal "mască". Nu este, totuși, o mască literală. 

Persona reprezintă toate diferitele măști sociale pe care le purtăm în diverse grupuri și situații. Ea acționează ca un scut al ego-ului față de imagini negative. După Jung, Persona poate să apară în vise și să ia forme diferite.

În decursul dezvoltării lor, copiii învață că trebuie să se comporte în anumite feluri astfel încât să se conformeze așteptărilor și normelor societății. Persona se formează ca o mască socială pentru a conține și a ascunde toate imboldurile, impulsurile și emoțiile primitive care nu sunt considerate acceptabile din punct de vedere social. 

Arhetipul Persona permite oamenilor să se adapteze lumii din preajma lor și să se integreze corespunzător societății în care trăiesc. Oricum, cei care devin prea strâns identificați cu acest arhetip își pot pierde sinele autentic.

Umbra

Umbra este un arhetip constând din s_x și instincte vitale. Umbra există ca parte a minții subconștiente și este alcătuită din idei, slăbiciuni, dorințe, instincte și neajunsuri reprimate.

Umbra se formează din încercările noastre de a ne adopta la normele și așteptările culturale. Este arhetipul ce cuprinde toate lucrurile care sunt inacceptabile nu numai pentru societate, dar și pentru propriile noastre morale și valori personale. Poate include lucruri precum invidia, lăcomia, prejudecata, ura și agresiunea. 

Jung a sugerat că Umbra poate să se ivească în vise sau viziuni, și poate lua o varietate de forme. Ea poate să apară ca un șarpe, un monstru, un demon, un dragon ori o oarecare creatură lugubră, sălbatică ori exotică. 

Acest arhetip este descris frecvent ca cea mai întunecată zonă a psihicului, reprezentând sălbăticia, haosul și necunoscutul. Astfel de tendințe latente sunt prezente în noi toți deși, uneori, oamenii neagă acest element al propriului lor psihic și, în loc de asta, îl proiectează asupra altora.

Anima sau Animus

Anima este imaginea feminină din psihicul masculin, iar Animus este imaginea masculină din psihicul feminin. Anima/Animus constitue mai degrabă "adevăratul sine" decât modul cum ne prezentăm altora și este sursa primară de comunicare cu subconștientul colectiv.

Jung avea opinia că schimbările psihologice, precum și cele sociale, au constribuit la dezvoltarea rolurilor se_elor și identității genurilor, fiind implicată în acest proces și influența lui Anima/Animus. Conform lui, Animus este aspectul masculin din femei, iar Anima este aspectul feminin din bărbați.

Aceste imagini arhetipale se bazează amândouă pe ceea ce se găsește în subconștientul colectiv și cel personal. Subconștientul colectiv poate îngloba noțiuni despre cum ar trebui să se comporte femeile, în vreme ce experiențele personale de soții, iubite, surori, mame contribuie la imagini mai personale ale femeilor.

În multe culturi, femeile și bărbați sunt încurajați să adopte roluri tradiționale și adeseori rigide ale genurilor. Jung credea că acest fapt descurajează bărbații să-și exploreze aspectele feminine și femeile să-și exploreze aspectele masculine, ceea ce le subminează dezvoltarea psihologică. Combinația dintre Anima și Animus este cunoscută drept cuplul divin, unul care semnifică completitudinea, unificarea și întregimea.

Sinele

Sinele este un arhetip constituit din subconștiința și conștiința unificate ale unui om. Jung descrie adeseori Sinele ca pe un cerc, un pătrat sau o mandala.

Crearea Sinelui se petrece printr-un proces numit individualizare, în care sunt integrate aspecte variate ale personalității. Jung era de părere că dizarmonia dintre mintea subconștientă și mintea conștientă duce la probleme psihologice. Aducerea acestui conflict la lumină și acomodarea sa în mintea conștientă este o parte importantă a procesului de individualizare. 

Conceptul de voință de putere a lui Nietzsche

Jung spunea că ar fi două centre ale psihicului: ego-ul reprezintă centrul conștientizării, iar Sinele se află în centrul personalității. Personalitatea cuprinde nu numai mintea conștientă, ci și ego-ul și mintea subconștientă. 

Ne putem imagina în acest sens un cerc cu un punct chiar în centrul său. Întreg cercul este Sinele, iar micul punct din mijloc este ego-ul.

Pentru Jung, țelul esențial al unui om este să ajungă la un simțământ de sine coeziv, similar în multe feluri cu conceptul de auto-realizare al lui Maslow.

Cele 12 arhetipuri ale lui Jung

Din perspectiva lui Carl Jung, cele patru arhetipuri principale se pot interfera dând naștere la 12 personaje arhetipale: conducătorul, creatorul/artistul, înțeleptul, inocentul, exploratorul, rebelul, eroul, magicianul, măscăriciul, orfanul, iubitorul și îngrijitorul. Iată, pe scurt, caracteristicile fiecăruia:

CONDUCĂTORUL

- Țel: prosperitatea

- Defect: autoritarismul

- Abilitate: conducerea

CREATORUL

- Țel: să-i ajute pe alții

- Defect: Perfecționism

- Abilitate: imaginația

ÎNȚELEPTUL

- Țel: înțelepciunea

- Defect: inacțiunea

- Abilitate: inteligența

INOCENTUL

- Țel: să fie fericit

- Defect: prea încrezător

- Abilitate: deschis la minte

EXPLORATORUL

- Țel: o viață plină

- Defect: rătăcitor

- Abilitate: autonomie

REBELUL

- Țel: să schimbe normele

- Defect: fărădelegea

- Abilitate: libertatea

EROUL

- Țel: să aparțină unei cauze

- Defect: nevoia de a se lupta

- Abilitate: curajul

MAGICIANUL

- Țel: transformarea

- Defect: egoismul

- Abilitate: cea de a câștiga

MĂSCĂRICIUL

- Țel: să însenineze lumea

- Defect: pierderea de timp

- Abilitate: umorul

ORFANUL

- Țel: să aparțină cuiva

- Defect: cinismul

- Abilitate: realismul

IUBITORUL

- Țel: relaționarea

- Defect: să-i mulțumească pe toți

- Abilitate: împrietenirea

ÎNGRIJITORUL

- Țel: să-i ajute pe alții

- Defect: automartirizarea

- Abilitate: compasiunea

Ce este inconștientul colectiv al lui Jung?