Mătura: Simbol și semnificație

 Mătura a fost înzestrată din vremuri străvechi cu simboluri semnificative și, în superstiții, cu puteri magice. Povestea ucenicului de vrăjitor care transformă o matură într-o slugă care să care în locul său găleți cu apă datează din epoca clasică și derivă din motive egiptene. 

Urmând o veche superstiție, Pitagora a spus că este interzis să se pășească peste o mătură. 

Ca parte a festivalului atenian Anthesteria, sufletele celor morți vizitau casele celor în viață și erau primite cu ospitalitate, dar erau date apoi afară prin curățarea locuințelor cu o mătură.       

În China antică nu trebuia să se lase o matură în casa unui muribund, ca nu cumva această persoană să se întoarcă pe lume ca o fantomă cu părul lung bântuindu-i pe cei în viață. Jucătorii împătimiți evitau, de asemeni, măturile, având credință că acestea le puteau "mătura" norocul. Pe de altă parte, zeița chinezească a apei limpezi, onorată cu prilejul Anului Nou, era prețuită pentru măturarea și îndepărtarea norilor. 

Europenii se focalizau în special pe forța vitală care credeau că emană din ramurile măturii; acesteau erau considerate că având capacitatea de a apăra față de vremea rea. Din acest motiv, pe acoperișuri, erau amplasate așa-numite "maturi ale vrăjitoarelor".

Cenușa: Simbol și semnificație

Desigur, mătura era un simbol și un atribut al vrăjitoarelor, care zburau pe ea după ce-și frecau pielea cu uleiuri speciale, magice.

În străvechiul Mexic avea loc un festival al măturii, Ochpaniztli, dedicat zeiței pământului Teteo-innan, care mătura și îndepărta bolile, afecțiunile. 

În iconografia creștină, mătură este asociată cu Sfânta Marta și Sfânta Petronilla, sfintele patroane ale angajaților caselor, gospodăriilor.

Superstiţii despre mătură şi măturat