Norii: Simbol și semnificație

 În tradiția occidentală, norii sunt simboluri ale ascunderii, tăinuirii. Încă din antichitate, norii învăluiau piscurile munților pe care locuiau zeii. Dumnezeu a venit înaintea evreilor "într-un stâlp de nor, ca să-i călăuzească pe drum" (Exodul 13:21) la plecarea lor din Egipt. 

Similar, când Hristos s-a ridicat la cer, a fost ascuns de un nor (Faptele apostolilor 1:9). În același timp, în cea din urmă zi, oamenii "vor vedea pe Fiul omului venind pe un nor cu putere şi slavă mare" (Luca 21:27).          

                            

În picturi înfățișând raiul, norii formează tronul lui Dumnezeu, inclusiv în contextul Judecății de Apoi.

în islamism, norii simbolizează inscrutabilitatea lui Alah. În religii panteiste, norii sunt văzuți, în general, ca aducători de ploaie și, astfel, fertilizanți, având însă nevoie de fulgere pentru a elibera apa înmagazinată în ei. 

O legendă: Cum a ajuns ploaia pe pământ

O străveche divinitate mexicană purta numele de "șarpele nor". În China antică, norii (yun) erau extrem de importanți, în special cei "având cinci culori", desemnați ca "nori ai norocului", recunoscuți ca simboluri ale păcii, seninătății. Chinezii credeau că aceștia provin din uniunea lui yin și yang din vestul îndepărtat. 

Simbolismul lor al fertilității și referințele la munții înconjurați cu nori adunați pentru a aduce ploaia, au condus la metafora chinezească "jocul soarelui și al ploii" (yun-yu), utilizată în scrieri erotice pentru a sugera actul împreunării se_uale. 

Cântecul lebedei: Legendă, simbol și semnificație