Peștele: Simbol și semnificație
De vreme ce trăiește în apă, peștele este înțeles în psihologia modernă ca un simbol al subconștientului, întruchipând astfel profunzimile personalității umane, fiind corelat cu fertilitatea și puterea dăruitoare de viață ale regiunilor"materne" dinlăuntrul nostru.
În multe religii străvechi, peștele a fost asociat cu zeița dragostei și fertilitatea naturii. Însă, în același timp, peștele are "sânge rece", nefiind simbolic guvernat de ardoarea pasiunii și, din acest motiv, a fost o creatură potrivită sacrificiului, adecvată mâncărurilor sacre.
În epoca modernă, peștele (în grecește, "ichtys") ca simbol a fost înțeles că un acronim al cuvintelor grecești "Iesous Christos Theou Hysios Soter" (Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul). Peștele a devenit un însemn secret prin care creștinii se recunoșteau unul pe altul în mijlocul necredincioșilor ostili. Simbolul s-a menținut frecvent în lumea creștină timpurie până la finele secolului al IV-lea, însă explicația acronimului nu este singura.
Cufundarea în cristelnița botezului (în limba latină, "piscil", cu semnificația literală de "iazul peștelui") și referința la apostoli ca "pescari de oameni" ar fi putut fi sursele principale ale prevalenței simbolului. În culturile mediteraneene, mai mult decât atât, peștele era un simbol al norocolui, fiind în acest fel prezent în obiceiuri de Anul Nou.
În plus, o altă interpretare implică așa-numita "epoca a Peștilor": în anul 7 d.Hr. (văzut de unii ca adevăratul an de naștere a lui Hristos), "conjuncția de aur" a planetelor Jupiter și Saturn s-a petrecut de trei ori în semnul zodiacal al Peștilor, iar începutul primăverii a avut loc, de asemeni, în Pești. Astfel, Hristos a fost interpretat ca prima întrupare a "epocii Peștilor". Convertiții la creștinism erau numiți "pisciculi" (pești mici), cu referință la creștinul "ichtys" și însăși peștele, împreună cu pâinea, a ajuns să simbolizeze comuniunea.
Teologii creștini au argumentat că în vremea arcei lui Noe, peștele nu a fost afectat de blestemul potopului al lui Dumnezeu, și că creștinii au devenit echivalentul său prin virtutea botezului.
În arta medievală, un pescar legendar numit Trinaria, cu trei corpuri având un cap comun, a fost interpretat ca simbol al Sfintei Treimi. Peștii sunt atribute comune ale sfinților, precum Brendan și Maclovius, navigatori, și ai lui Petru, Andrei, Elizabeth de Thuringia și Antonie de Padua, despre care s-a spus că predica peștilor.
În Biblie se pot distinge anticipări ale Noului Testament în vechiul Testament. De exemplu, marele pește care îl înghite pe profetul Iona și apoi îl slobozește în afară este relaționat cu Hristos mort, și apoi reînviat.
În Egiptul antic, peștii erau mâncați de oamenii obișnuiți, dar erau interziși preoților și regilor hirotonisiți. Locuitori tăcuți ai adancurilor apelor, erau percepuți pe larg ca și creaturi ciudate, asociate cu mituri negative. Cu toate astea, anumite varietăți de pești erau considerate divine și sacre, de exemplu, țiparul pentru zeul din Heliopolis, și bibanul pentru zeița Neith.
Pești monstruoși din vechile bestiare ilustrează atât fascinația, cât și teama față de viețuitoarele subacvatice.
Într-un mit hindus se zice că zeul Vishnu a luat forma unui pește pentru a-l salva pe Manu, părintele ancestral al rasei umane.
În China antică, peștele (yu) simboliza fericirea și îmbelșugarea; combinația dintre pește și apă era o metaforă pentru plăcerea se_uală.
Peștele (sakarrw) era prețuit în dieta japoneză, fie crud (sashimi), fie fiert sau prăjit în ulei. Anumite specii sunt simboluri tradiționale în Japonia. Crapul, de exemplu, pentru că își croiește drum prin vâltori și cascade, reprezintă curajul, puterea și rezistența. La japonezi, pe 5 mai (Ziua Băiatului") în fața fiecărei case este amplasat un baner din mătase înfățișând câte un crap pentru fiecare copil masculin din familie.
În simbolismul alchimiei, doi pești într-un râu semnifică esențele primare ale sulfului și mercurului dizolvate în apă.
În teoria psihanalitică, peștele este un simbol pentru falus.
Pisces sau semnul Peștilor este ultimul din zodiac și este reprezentativ pentru epoca prezentă. Se spune că cei născuți în zodia Peștilor se străduiesc pentru fraternitate, pace și perfecțiune, sunt foarte atenți și își urmează, cu răbdare, obiectivele până și le ating.
Psihologul analitic E. Aeppli remarca faptul că tăcutul, cu sangele rece pește, este invidiat pentru agilitatea sa în apă. Țesutul sau nu este considerat a fi carne și, de aceea, poate fi mâncat în unele zile de post. Minunea prin care Hristos a hrănit numeroși oameni a constat din doi pești și cinci pâini (Luca 9:12-17).
Axis Mundi: Simbol și semnificație
Tot Aeppli spunea: "A intra în contact cu peștele dinlăuntrul sinelui înseamnă, în cele din urmă, a confrunta formele primordiale cu sânge rece ale existenței umane... Astfel, persoana care trebuie să treacă printr-o transformare profundă, asemeni profetului Iona, este înghițită pentru un timp de subconștientul său, de acel pește cu cu fălci uriașe, aidoma unei balene, înainte de a fi vărsat în afară ca o ființă preschimbată pe malul strălucitor al unei noi conștiințe".
Este de remarcat că anticii, de exemplu Aristotel, în ignoranța lor a vieții și observării peștilor, credeau că sunt uni se_uali, ceea ce a influențat, fără îndoială, conotațiile acestor viețuitoare "cu sânge rece" ale mărilor și oceanelor.
În picturi murale creștine timpurii din catacombele romane, peștele simbolizează Sfânta comuniune, iar în descrierea Cinei cea de Taină, peștele apare pe masă, alături de pâine și pocalele cu vin.
Inelului sigiliului al papei, "inelul pescarului" sau "annulus piscatoris", se referă la prinderea miraculoasă de pești de către Sfântul Petru și la cuvintele lui Hristos, "Nu te teme; de acum încolo vei fi pescar de oameni.” (Luca 5:1-11).
Niciun comentariu: