Tatăl: Simbol și semnificație
Din punct de vedere simbolic, întâietatea tatălui, într-o societate patriarhală, reprezintă autoritatea sau chiar divinitatea supremă ("Dumnezeu Tatăl", "tatăl tuturor zeilor", "pater familias"). În simbolistica psihologiei analitice tatăl desemnează superego-ul că judecător final, decisiv.
Regii și împărații au fost multă vreme văzuți ca reprezentanții ori delegații "Tatălui Ceresc" și ca tații (tătucii) națiunilor lor. Religia Bibliei are trăsături distinct patriarhale, care s-au conservat în creștinism (Tatăl nostru carele ești în ceruri").
Teologul Friedrich Heiler considera relația unei persoane în rugăciune (cu divinitatea) ca cea a unui copil cu tatăl sau. Această relație era, pentru Heiler, "un fenomen religios elementar". Feministele s-au cu fermitatea acest punct de vedere.
În imagistica alchimiei, soarele este patern ("Soarele este tatăl și luna, mama pietre filosofale" (Tabula Smaragdina)), oricare ar fi genul cuvântului soare (feminin în germană, die Sonne, masculin în română și franceză (le soleil)).
Niciun comentariu: