Aurul: Simbol și semnificație

 Denotația de "metal prețios" aplicată aurului implică importanța "morală" a acestuia pentru achimisti în căutarea unei metamorfoze extraordinare. 

Metalul rezistent față de rugină, strălucitor, este asociat cu soarele în aproape toate culturile europene. Pentru azteci, era un excrement divin, "teocuitatl", adică "fecalele zeului soare".             

   

Maxima alchimiștilor, "Autum nostrum non este autum vulgi", cu semnificația "Aurul nostru nu este aurul maselor", sugerează că pentru ei "aurul" nu însemna literal metalul, ci mai degrabă cunoașterea esoterică, cea mai înaltă stare de dezvoltare spirituală. 

Desigur, chiar și în creștinismul ortodox, aurul simbolizează perfecțiunea și lumina cerurilor, așa cum fundalurile aurii din picturi și icoane medievale sugerează.

În antichitatea clasică, prețioasele ierburi medicinale erau săpate cu unelte incluzând aur pentru a fi scoase din pământ, astfel încât să nu li se diminueze puterile. 

Bijuteriile din aur erau înzestrate cu capacitatea de a apăra față de incantații magice, îndeosebi când erau combinate cu pietre prețioase. Oricum, în general, purtarea de giuvaeruri din aur nu era permisă oriunde.

Aurul era văzut pe larg ca întrupând puterile pământului și, deși virtual nu avea valoare practică, era întotdeauna asociat cu forțele divine și zeii. 

În multe culturi antice, aurul era rezervat numai pentru producerea de podoabe și simboluri pentru conducători.

"Vițelul de aur" din Biblie (Exodul 32) era un simbol al idolatriei israeliților nordici care, aparent, nu era cu adevărat imaginea unui vițel, ci a unui taur, distrusă de Moise. 

În China antică, aurul ("chin"), metalul solar, simboliza principiul yang, componentă dualistă a lui yin,  al cărui metal era argintul. 

Cenușa: Simbol și semnificație