Numărul 5: Simbol și semnificație

 Cinci este un număr a cărui importanță este sugerată de pentacul, care poate fi văzut ca și conținând forma umană verticală, costând din cap, brațe și picioare, când steaua sa are două colțuri la partea inferioară, alte două la cea suprioara, și unul îndreptat în sus. În poziția sa inversată este un simbol al tărâmului "magiei negre".

Pentateuhul, cele cinci cărți ale lui Moise din Vechiul testament, formează Torah-ul. Iisus a hrănit 4.000 de oameni cu 5 pâini și ale sale 5 stigmate, răni sunt comemorate de cinci cruci în pietrele altarului.     

  

Simboliștii medievali considerau că cele cinci simțuri sunt reflectate în cele 5 petale ale multor flori.

În China, 5 (wu)  a fost considerat un  număr sacru. Existau cinci puncte ale busolei (incluzând centrul), cinci culori primare, obiceiuri, mirodenii, feluri de animale (hirsute, cu pene, crustacee, solzoase și dezgolite), relații umane și cărți clasice (Cartea Schimbării (I-Ching), Cartea Ritualurilor, Cartea Analelor, Cartea Cântecelor și Cartea Ceremoniilor). 

Tot la chinezi, cele cinci elemente (lemn, foc, pământ, metal și apă) corespundeau celor cinci puncte ale busolei și celor cinci culori. 5 forme de fericire pământeană erau averea, longevitatea, pacea, virtutea și sănătatea. Existau cinci calități morale (umanitatea, datoria, înțelegerea, increderea și respectarea ceremoniilor) și cinci lucruri pure (luna, apa, pinul, bambusul și prunul). De asemeni, existau cinci grade ale nobleții, feluri de grâne, pedepse și reguli mitice din trecutul îndepărtat. Această structură pare să se fi închegat în secolul al IV-lea, fiind asociată confucianismului clasic în decursul dinastiei Han (206 î.Hr.-220 d.Hr.)

Totodată, în tradiția japoneză, existau cinci zei ai fericirii. 

Sfinxul: Simbol și semnificație