Părul: Simbol și semnificație

 Părul a fost considerat popular ca purtător al forței vieții, continuând să crească chiar și după moartea unei persoane. Pentru eroul biblic Samson a fost sursa puterii sale.

Nazaritenii făceau un jurământ de a nu lăsa briciul să treacă peste capetele lor (Numeri 6:5) și să evite întru totul strugurii și vinul, ceea ce era interpretat ca un protest față de popoarele așezate la casele lor și  a străduinței către puritate din vremurile nomadice timpurii.

Alții, trăind departe de civilizație, penitenți și prooroci ca Ioan Botezătorul și ancoriții din Egipt, își lăsau părul să le crească lung.        

                               

Părul lung, înfășurând trupul, în cazul femeilor pocăite precum legendara Maria din Egipt, indica o viață solitară, de lepădare de grijile lumești și ostentația îmbrăcăminții.

Pe de altă parte, în Evul Mediu, părul lung era un simbol al excesului vicios și al lubricității (luxuria), asociat cu sirenele și rebelul Absalom care a fost omorât pe când era suspendat de un copac în ale căror ramuri fusese prins părul său (2 Samuel 18). 

În culturile germanice, deoarece părul lung era un semn al celor născuți liberi, sclavilor li se tăia podoaba capilară.

Tonsura călugărilor era înțeleasă ca un simbol al renunțării la libertățile cetățenilor obișnuiți. 

În numeroase culturi, părul era sacrificat în rituri funerare. Tăierea părului marca, totodată, intrarea unei femei într-o mănăstire.

Feluri specifice de purtare a părului erau frecvent simboluri ale unor caste sau profesii.

Părul copiilor era adeseori tăiat când încetau să fie bebeluși, sau o șuviță din păr era lăsată netăiata până la pubertate (precum în cazul zeității-copil egiptene Horus Harpocrates).

Creaturi supranaturale și demonice au fost de multe ori portretizate cu șerpi în loc de păr (furiile, zeul etrusc al lumii subpământene, Charon, Meduza). În același timp, părul roșu era considerat a fi "diabolic".

Printre membrii subculturilor și contraculturilor moderne, părul lung exprimă dorința de independența față de normele burgheze ori protestul împotriva lor. Legende și basme conțin frecvent acest motiv. Rapunzel este un bun exemplu în acest sens, la fel ca alte femei, de obicei virgine, acoperite cu părul lor lung.

Ritualurile magice implicau adesea părul, precum cel în care se făceau noduri din părul cuiva pentru a-l determina să se îndrăgostească. Obiceiul de a se purta o buclă din părul persoanei iubite într-un medalion a fost larg răspândit în secolul al XIX-lea. 

Sângele: Simbol și semnificație