Cavalerul: Simbol și semnificație
Cavalerul, un membru al unei clase, al unui ordin războinic sau cineva cu rang nobiliar, avea propriul său cod al onoarei și un comportament stabilit convențional, înălțat în zilele noastre la statutul de simbol prin conceptul "cavalerismului".
În Roma antică, se făcea diferența între "equites equo publico", cei ai căror cai erau furnizați din fonduri publice, și "equites equo Privato", cei care-și puteau asigura propriul cal și propriul echipament de război. În zilele de glorie a imperiului român, "eques Romanus", "cavalerii romani" s-au evidențiat din ce în ce mai clar ca o clasă privilegiată incluzând nu numai ofițeri, ci și proprietari de pământuri, oratori și gramaticieni. În perioada imperială, a crescut importanța de cavaleri romani a patricienilor sau celor de obârșie nobilă, înrudiți cu împăratul. Ei au devenit prefecți, procuratori și deținători ale altor posturi civile notabile, iar în secolul al II-lea după Hristos au ajuns să fie stâlpii birocrației imperiale.
În Evul Mediu, un "cavaler" a fost, pur și simplu, un membru al clasei de soldați profesioniști aflați în slujba unui anumit rege. În anii 1.000 a intrat în ființare ceea ce numim astăzi "rangul/demnitatea de cavaler".
Acest rang nu a fost la început ereditar, trebuind să fie obținut prin acțiuni și fapte de onoare. A ajuns să fie ereditar abia în 1186, cu anumiți cavaleri responsabili numai în fața împăratului, și alții în relații feudale cu prinți ori alți suverani.
Educația unui cavaler începea la vârsta de șase ani cu serviciul său de paj. La 14 ani devenea un scutier, iar la 21 de ani era deseemnat cavaler, într-o ceremonie în care i se punea partea plată a unei săbii pe umăr sau la spatele gâtului său.
Un episod din Războiul de 100 de ani ilustrează importanța acestui ritual: un scutier de la țară era pe cale să-l ia prizonier pe contele de Suffolk, iar acesta a întrebat dacă omul era cu adevărat cavaler; a insistat să-l numească cavaler înainte de a-l lăsa să-l captureze mai curând decât să se predea cuiva de un rang umil.
În Bavaria și Austria, "cavalerul" (Ritter) desemna un rang între "baron" (Freiherr) și nobilimea lipsită de titluri.
În Anglia, "knighthood" (demnitatea de cavaler) este o onoare neereditară conferită de rege ori regină. Cavalerilor li se spune "Sir" plus prenumele lor. Membri ai unor anumite ordine militare și cei care primesc anumite onoruri de stat sunt, de asemeni, numiți "cavaleri".
Niciun comentariu: