Lăcusta: Simbol și semnificație

Lăcustele, cu mai multe asocieri simbolice, veneau adeseori în roiuri făcând

pagube serioase culturilor agricole, plaga lor fiind atât temută, cât și legendară.

Ele au un rol proeminent în povestea lui Moise din Vechiul Testament: "Lăcustele

au venit peste ţara Egiptului şi s-au aşezat pe toată întinderea Egiptului; erau în

număr atât de mare cum nu mai fusese şi nu va mai fi un astfel de roi de lăcuste.

Au acoperit toată faţa pământului, de nu se mai vedea pământul; au mâncat toată

iarba de pe pământ şi tot rodul pomilor, tot ce lăsase piatra, şi n-a rămas nimic

verde în copaci, nici în iarbă de pe câmp, în toată ţara Egiptului" (Exodul 10:14-

15).      

                                      

Pentru profetul Ioel, la fel, plaga lăcustelor este întruchiparea răzbunării divine și

ocazia ca el să fie îndemnat către pocăînță.

În Apocalipsă, fumul iese din fântâna fără fund "Şi soarele şi văzduhul s-au

întunecat de fumul fântânii. Din fum au ieşit nişte lăcuste pe pământ. Şi li s-a dat o

putere ca puterea pe care o au scorpiile pământului. Li s-a zis să nu vatăme iarba

pământului, nici vreo verdeaţă, nici vreun copac, ci numai pe oamenii care n-

aveau pe frunte pecetea lui Dumnezeu."

Ele păreau să nu fie lăcuste, ci demoni. "Lăcustele acelea semănau cu nişte cai

pregătiţi de luptă. Pe capete aveau un fel de cununi care păreau de aur. Feţele 

lor semănau cu nişte feţe de oameni. Aveau părul ca părul de femeie şi dinţii lor

erau ca dinţii de lei. Aveau nişte platoşe ca nişte platoşe de fier; şi vuietul pe care-l

făceau aripile lor era ca vuietul unor care trase de mulţi cai care se aruncă la

luptă. Aveau nişte cozi ca de scorpii, cu bolduri. Şi în cozile lor stătea puterea pe

care o aveau ca să vatăme pe oameni cinci luni. Peste ele aveau ca împărat pe

îngerul adâncului, care pe evreieşte se cheamă „Abadon”, iar pe greceşte,

„Apolion”. (Apocalipsa 9:7-11)

Superstiții despre coropișniță

În "Morala din Iov", a lui Grigore I, lăcusta este tovarășa lui Hristos în lupta contra

păgânilor; din cauza schimbării pielei sale a ajuns să-l simbolizeze pe Hristos.

În bestiarele medievale, lăcusta este inclusă printre "viermi", dar nu ca unul care

sta pe loc precum omida, ci care bâzâie prin jur, mâncând orice.

În China antică, lăcusta simboliza "binecuvântarea de a avea mulți copii", însă

roiurile de lăcuste reprezentau o indicație că ordinea universului fusese disturbată.

De ce ne este frică de păianjeni?