Para: Simbol și semnificație

 Para a fost cultivată încă din epoca neolitică din varietăți de pomi crescând în sălbăticie. Homer a menționat-o ca un fruct sacru al marilor zeițe (Hera, Afrodita / Venus, Pomona). Potrivit lui Pausanias, statuile lui Hera din Tirnys și Mycenae au fost sculptate din lemn de păr. 

În China antică, para ("li") a fost un simbol al longevității întrucât arborele de păr putea trăi multă vreme. Deoarece cuvântul "li" desemna și despărțirea, separarea, nu era de bun augur ca prietenii și cuplurile de îndrăgostiți să taie felii dintr-o pară și să le împartă între ei.                        

Florile albe ale pomului continuă să fie la chinezi un simbol al doliului și a naturii tranzitorii, efemere a vieții omenești, dar și unul al frumuseții. 

Forma unei pere o sugerează pe cea a unei femei cu un pelvis mare și, poate de aceea, în psihologia analitică, para este văzută ca un simbol erotic. 

În jurul anilor 1290, Hogo din Trimberg a asociat o alegorie dezvoltată elaborat cu un arbore de păr ale cărui fructe cad printre ghimpi, unele picand în apă, și altele pe iarba verde. Pomul, părul reprezintă aici mama ancestrală Eva, iar perele, descendenții săi; oricine dintre ei care nu cade pe iarba verde a pocăinței, moare în apa păcatului capital. 

Mărul în vrăji și farmece de dragoste