Grifonul: Simbol și semnificație

 Grifonul este un animal fabulos, semnificând simbolic dominarea să atât asupra pământului, cât și a cerului, din cauza trupului său de leu, cu aripi, cap și gheare de vultur și cu urechi de cal. 

Își are originile în Asia antică, îndeosebi în asirianul K'rub,  care este, de asemeni, sursa heruvimului ebraic. Reprezentările frecvente ale unor creaturi aidoma grifonului din arta persană, i-au determinat pe evrei să simbolizeze străvechea Persie. 

În Grecia, grifonul a fost un simbol al puterii vigilente; Apollo călărea unul, iar grifonii păzeau aurul hiporboreenilor din nordul îndepărtat.                                

Grifonul a fost, în același timp, o întruchipare a lui Nemesis, zeita răzbunării, care învârtea roata norocului. În legende, această creatură a fost un simbol al "superbia" (mândria arogantă), întrucât se spunea că Alexandru cel Mare încercase să zboare pe aripile grifonilor către limita cerului. 

Portretizat, la început, totodată, ca un personaj satanic prinzand în capcană suflete umane, creatura a devenit mai târziu (începând cu Dante) un simbol al naturii duale (divină și umană) a lui Iisus Hristos, datorită guvernării de către aceasta atât a cerului, cât și a pământului. Asociațiile solare atât ale leului, cât și ale vulturului, au favorizat acesta interpretare. 

Grifonul a devenit astfel adversarul șarpelui și vasiliscului, ambii fiind considerați întruchipări ale puterilor satanice. Chiar și înălțarea la cer a lui Iisus a ajuns să fie corelată cu grifonul. 

Creatura a apărut adeseori în artele aplicate (tapiserii, lucrări ale aurarilor) și în heraldică. În cel din urmă domeniu, Bockler (1688) a oferit următoarea interpretare: "Grifonii sunt portretizați cu corpuri lungi, cap de vultur, urechi lungi și gheare de vultur, pentru a indica combinație inteligenței cu puterea". 

 

Golemul: Simbol și semnificație