Haosul: Simbol și semnificație
Întrucât noțiunea iudeo-creștină a creației "ex nihilo" ("din nimic") prin mijlocirea exclusivă a cuvântului lui Dumnezeu a fost dificilă de vizualizat, de obicei a fost înlocuită în tradiția simbolică cu conceptul unei ordonări al talmeș-balmeșului primar al elementelor.
Din biblicul "wa bohu", adică "pustiu şi gol" (Geneza 1:2) a fost produs cosmosul ordonat rațional (precum "ordine din haos", mottoul ritului scoțian al masoneriei).
Starea haotică a materiei primare înainte de a fi luată în mâini de Creator este înfățișată de obicei ca vârtejuri de ceață, ape revărsate și torente de flăcări, așa cum apare în lucrările rozicrucianului Robert Fludd (1547-1637).
Alte sisteme de mituri fac apel în acest sens la un nemărginit ocean înspumat sau, că în mitologia nordică, la "abisul căscând" Ginnungagap.
În imagistica alchimiei, haosul desemnează materia primară care nu a fost încă transmutată. Se spune că alchimistul J. B. van Helmont (1579-1644) și-ar fi extras termenul său de "gaz" din cuvântul "haos".
Ca un simbol abstract, haosul înseamnă tot ce nu este ordonat, orice este opus civilizației, inclusiv o regresie către condițiile care au precedat organizarea sistematică îndeplinită de Creator.
Niciun comentariu: