Clopotele: Simbol și semnificație

 În multe culturi vechi ale lumii, clopotele nu au fost numai instrumente muzicale, ele fiind folosite și pentru chemarea credincioșilor și ființelor supranaturale, devenind astfel simboluri semnificative în unele religii.

În Asia antică, ele erau lovite din afară cu o tijă.

Au existat numeroase legende antice chinezești despre clopote, în care acestea puteau zbura prin văzduh către un loc anume, un lucru comparabil cu referințele catolicilor din Europa Centrală despre clopote care nu mai băteau în Vinerea Mare, întrucât zburaseră către Roma. În funcție de tonalitatea lor, clopotele indicau fericirea sau nefericirea.                                

Trăsurile erau prevăzute cu clopoței, la fel ca cei sub forma unor păsări ornamentale din grădini, astfel încât clinchetele lor să poată înălța starea de spirit a oamenilor. Cuvântul chinezesc pentru clopot, "chung", este omonim cu cel însemnând "a trece un test", imaginile clopotelor fiind astfel corelate cu avansarea într-un serviciu civil din China. 

În Japonia, clopotele din bronz ("dokatu") datează din anii 300 d.Hr. Ele atârnă la intrările în altare shintoiste, răsună prin tragerea unei funii și, apoi, credincioșii donează o mică moneda, bat din palme de două ori și își pun o dorință carese presupune că le va fi îndeplinită.

În creștinismul timpuriu, clopote de argint erau folosite în catacombele romane pentru a-i chema pe cei credincioși la liturghie. Clopote mai mari au fost folosite mai întâi în mănăstiri, fiind menționate odată cu secolul al VI-lea, deși turnarea dificilă de clopote enorme este documentată a fi fost inițiată către finele Evului Mediu. 

În multe legende, clopotele izgonesc făpturi supranaturale malefice sau împiedică diavolul să pună stăpânire peste un suflet uman pe care și-l dorește. De asemeni, se credea că aveau putința de a apară față de furtuni ori vrăjitoarele care le porneau.

Clopotele joacă, totodată, un rol important în exorcisme și în rituri de excomunicare.

Un clopoțel atârnat pe un "tau", o cruce în formă de T, este un atribut al Sfântului Antonie din creștinismul coptic, care-i servea acestuia pentru a îndepărta demonii care încercau să-l ispitească. 

Clopoțeii, simbol al Crăciunului | Superstiții despre clopote