Bunul Samaritean: Simbol și semnificație
Bunul samaritean este un personaj dintr-o pildă din Evanghelia după Luca (10:25-37), reprezentandu-i pe toți cei care, lipsiți de egoism, vin în ajutoul celor aflați la necaz.
"Iisus a luat din nou cuvântul şi a zis: „Un om se cobora din Ierusalim la Ierihon. A căzut între nişte tâlhari, care l-au dezbrăcat, l-au jefuit de tot, l-au bătut zdravăn, au plecat şi l-au lăsat aproape mort. Din întâmplare, se cobora pe acelaşi drum un preot şi, când a văzut pe omul acesta, a trecut înainte pe alături. Un levit trecea şi el prin locul acela şi, când l-a văzut, a trecut înainte pe alături. Dar un samaritean , care era în călătorie, a venit în locul unde era el şi, când l-a văzut, i s-a făcut milă de el. S-a apropiat de i-a legat rănile şi a turnat peste ele untdelemn şi vin, apoi l-a pus pe dobitocul lui, l-a dus la un han şi a îngrijit de el." (Luca 10:30-34).
Orașul Samaria a fost sălașul unei comunități religioase pe muntele Garizim, văzută drept eretică de preoții ortodocși din Ierusalim.
În tradiția samariteană, muntele Garizim a înlocuit muntele Sion ca "deal/munte al eternitățîi", "muntele binecuvântat", cu paradisul la vârful său.
"Apa samaritenilor, conform rabinilor, era mai impură chiar și decât sângele porcului... La jumătatea drumului dintre Ierihon și Ierusalim, la cotitura din defileu, un vechi "han", acum întru totul ruinat, este încă numit "Hanul bunului samaritean" (Daniel-Rops).
Parabola lui Hristos ne învață că până și membrii ai unui grup disprețuit pot acționa cu milostenie, compasiune. În tradiția ulterioară, Bunul Samaritean a ajuns să simbolizeze oamenii care îi ajută dezinteresat pe semenii lor bolnavi și răniți.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu