Cununa și ghirlanda: Simbol și semnificație

 Cununa și ghirlanda, constând dintr-un inel de flori și frunze, au fost asociate cu coroana, una nu permanentă ci, indicând, de obicei, nu atât monarhia, ci mai curând onoruri temporare.

Cununile nu trebuiau să fie purtate numai pe cap. Ele erau prezentate, însemnând tributuri (sub forma unui cerc, simbolizand permanența), la funeralii și alte ocazii solemne. În lumea antică, ele combinau imaginea inelului cu cea a vitalității plantelor.                    

       

Cunune și ghirlande incoronau generali victorioși, câștigători din competiții atletice, dar și animale de sacrificiu.

În simbolismul creștin, cununa semnifică adeseori înfrângerea întunericului și păcatului, de exemplu cununa miresei, sub forma unei mici coroane, sau ghirlandele fetelor primind prima lor comuniune în biserica catolică. 

În Biblie este scris că " În ziua aceea, Domnul oştirilor va fi o cunună strălucitoare şi o podoabă măreaţă pentru rămăşiţa poporului..." (Isaia 28:5). Ghirlandele sunt de multe ori asociate cu plăcerile acestei lumi și un trai tumultuos; de exemplu, în vremuri străvechi, se credea că o ghirlandă de iederă își proteja purtătorul contra beției.

În timpurile moderne, sanctuarele sunt adeseori decorate pentru sărbătorile bisericești cu cununi din ramuri și flori, simbolizand viața veșnică și învierea. Coroana de spini a lui Hristos trebuie să fie înțeleasă ca un fel de parodie a ghirlandelor de trandafiri ale împăraților români. Coroane similare cu cea a lui Hristos au ajuns să fie atribuite unor sfinți ca Maria Magdalena, Veronica și Ecaterina din Siena, iar coroane de trandafiri îi împodobeau pe Sfintele Cecilia și Flavia. 

Coroanele literale sunt frecvent reprezentări în metal ale cununilor. Au existat cazuri când tradițiile simbolice ale cununii și coroanei s-au suprapus. 

Cununile din dafin au fost corelate cu Apollo, iar cele de măslin (sau cele din pătrunjel, de la jocurile nemeene) cu Zeus. Cununile din spice de cereale au conectate cu zeița Demetra (la romani, Ceres); cele cu ace și conuri de brad, cu Poseidon; cele din fenic, cu Sabazius, zeul fenician al agriculturii. Cununi din fruze de stejar îi împodobeau pe cei care salvaseră viețile altora. 

Semnificația simbolică a bijuteriilor