Treimea: Simbol și semnificație

 Treimea (din latinescul "trinitas"; de asemeni Sfânta Treime) este un concept teologic cu o adâncă semnificație simbolică, ce nu trebuie să fie confundat cu triadele sau structurile triadice în general. 

Treimea este doctrina unității lui Dumnezeu în trei persoane / entități: Dumnezeu tatăl, Hristos Fiul și Sfântul Duh, formulată în timpul confruntării cu arianismul la Sinodul ecumenic de la Niceea, din anul 325 d.Hr. În Occident, a condus la doctrina triteismului afirmată de Roscelin din Campiegne și declarată eretică în 1092.

În arta plastică, Treimea a fost mai întâi portretizată de trei persoane stând una lângă altă dar, după secolul al X-lea, a fost interzisă reprezentarea Sfântului Duh în formă umană. El a fost înlocuit de un porumbel sau Treimea, urmând prototipuri clasice, a fost înfățișată ca un trup având trei fețe ori de un cap ale cărui trei fețe se contopesc una în alta.                                                                

Un triunghi, cu un vârf îndreptat în sus și "ochiul lui Dumnezeu" în interiorul său, este un alt simbol al Treimii. 

Pentru școala jungiana de psihologie analitică, Treimea este un simbol masculin pe care doctrina Bunei Vestiri a Fecioarei Binecuvântate  a argumentat-o pentru a forma o formă cvadripartită, arhetipul totalității și perfecțiunii.   

Alte simboluri ale Treimii includ trei cercuri suprapuse, trei arcuri de cerc înconjurate de un cerc, triunghiul (echilateral), crucea Tau cu trei brațe de lungimi egale, crucea "furcă" în formă de Y, trei cârcei de viță de vie, trei iepuri ale căror urechi formează un triunghi, sau trei pești, lei ori vulturi cu un singur cap. 

În portretizări ale "Scaunului Harului", Dumnezeu Tatăl apare ca un bătrân bărbos, țînând în brațe Crucea cu Hristos pe ea, în vreme ce Sfântul Duh plutește deasupra sub forma unui porumbel. 

Forma cvadripartită (incluzând-o pe Fecioara Maria), adeseori înțeleasă ca și încoronarea Maicii Domnului, a fost un subiect abordat de multe ori în arta sacră începând cu secolul al XV-lea. Vechea portretizare a lui Dumnezeu cu trei fețe a fost interzisă și declarată eretică de papa Urban al VIII-lea în 1628, dar multe astfel de portretizări din Evul Mediu au supraviețuit ulterior. 

Moise: Simbol și semnificație