13 ianuarie: Sfinții Mucenici Ermil și Stratonic
Sfinții Mucenici Ermil și Stratonic, de origine slavă, au trăit la începutul secolului al IV-lea, în decursul persecuției contra creștinilor a împăratului Licinius (311-324). Sfântul Ermil a servit ca diacon în orașul Singindunum (Belgrad). Condamnat la închisoare de Licinius, a fost îndelungat și crud torturat pentru Hristos, dar a rămas de neclintit în credința sa.
Sfântul Ermil a luat în râs zeii păgâni, numindu-i surzi, orbi și proști. Mânios, Licinius a poruncit chinuri și mai mari pentru el, spunându-i că le putea evita dacă oferea sacrificii zeilor. Sfântul mucenic a prezis că Licinius va suferi răni teribile întrucât venera idoli în locul Creatorului său. Cuvintele sale s-au adeverit, Licinius fiind omorât în anul 324.
După trei zile, Sfântul Ermil a fost adus din nou înaintea tribunalului și a fost întrebat dacă voia să scape de mai multe torturi făcând sacrificii zeilor. Sfântul a explicat că putea oferi venerare și sacrificii numai adevăratului Dumnezeu.
Sfântul mucenic Ermil s-a rugat ca Domnul să-i dea putere pentru a-și încheia chinurile și a triumfa asupra păgânilor. S-a auzit apoi o voce zicând, "Ermil, vei fi eliberat de suferință ta în trei zile, și vei primi o mare răsplată". Schingiuitorii s-au prăbușit de teamă la pământ, și au dus sfântul înapoi în temniță.
Sfântul Stratonic a fost unul din gardienii închisorii și creștin în secret. Văzând chinurile agonizante ale Sfântului Ermil, a fost incapabil să nu plângă și a revelat astfel că era creștin. A fost, la rândul său, pedepsit.
După tortură, cei doi mucenici au fost puși într-o plasă de pescuit și aruncați în Dunăre. În cea de-a treia zi după aceea, trupurile lor au fost găsite de creștini pe malul fluviului, care le-au îngropat în apropiere de Singidunum. Capete lor au fost duse la biserica Hagia Sofia.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu