14 ianuarie: Sfinții Cuvioși Mucenici din Sinai și Rait

 Călugări și pustnici din Sinai și Rait au fost omorâți de barbari în două rânduri. Prima dată în secolul al IV-lea, când 40 de părinți au fost uciși pe muntele Sinai și 39 au fost dați pieirii la Rait în aceeași zi. 

Muntele Sinai, unde fuseseră date lui Moise cele zece porunci, a fost locul și unui alt miracol. Amonie, un călugăr egiptean, a fost martorul omorârii celor 40 de părinți în Sinai. El a povestit cum saraceenii au atacat mănăstirea și i-ar fi ucis pe toți dacă nu intervenea Dumnezeu. Un foc a apărut pe vârful piscului și tot muntele a fost învăluit de fum. Barbarii s-au înfricoșat și au fugit în vreme ce călugării supraviețuitori i-au mulțumit lui Dumnezeu pentru că fuseseră cruțați.                                                           

În aceeași zi, tribul arab Blemies a nimicit 39 de părinți la Rait (pe malul Mării Roșii). Egumenul Pavel din Rait și-a îndemnat călugării să-și îndure suferințele cu curaj și inima curată.

Cel de-al doilea masacru s-a petrecut după aproape 100 de ani și a fost relatat de un martor ocular care a scăpat în mod miraculos: Sfântul Cuvios Nil Pustnicul (12 noiembrie). Arabii au permis atunci unor călugări să fugă pentru a-și salva viețile. Ei au traversat valea și au urcat pe muntele Sinai. Dintr-un loc înalt au văzut beduinii ucigând frați ai lor și jefuind chiliile. 

Asceții din Sinai și Rait au dus o viață deosebit de strictă. Își petreceau întreaga săptămâna în chiliile lor. Sâmbăta se adunau pentru o veghe întreaga noapte, iar duminica primeau Sfintele Taine. Singura lor hrană consta din curmale și apă. Numeroși asceți au fost slăviți cu darul facerii de minuni: Moise, Iosif și alții. Printre părinți au fost Isaia, Sava, Ierimia, Pavel, Adam, Sergiu, Proclie, Isac, Ipatie, Macarie, Marcu, Beniamin, Eusebiu și Elie. 

13 ianuarie: Sfinții Mucenici Ermil și Stratonic