11 februarie: Sfântul Sfințit Mucenic Vlasie, Episcopul Sevastiei

 Sfântul Sfințit Mucenic Vlasie (Blasius), este cunoscut pentru viața să dreapta și devotată. Ales unanim de oameni, a fost consacrat episcop al Sevastiei (Sebasta). Asta s-a petrecut în vremea domniei împăratului roman Dioclețian (284-305) și a lui Licinius (307-324), când creștinii au fost crunt persecutați. Sfântul Vlasie și-a încurajat credincioșîi, i-a vizitat pe cei întemnițați și i-a sprijinit pe mucenici. 

Mulți creștini s-au ascuns în locuri pustii și singuratice. Sfântul Vlasie s-a dus pe muntele Argeos, unde a trăit într-o peșteră. Animale sălbatice veneau la el și așteptau în umilință până când sfântul își termina rugăciunea și le binecuvanta. Sfântul vindeca, de asemeni, animale bolnave așezându-și mâinile asupra lor.               

                                                                                 

Refugiul sfântului a fost descoperit de slugile guvernatorului Agrilaus, care veniseră să captureze animale pentru a le asmuți asupra mucenicilor creștini. Servitorii i-au transmis stăpânului lor că mulți creștini se ascundeau pe munte, iar el le-a poruncit să-i aresteze. Soldații trimiși acolo l-au aflat pe Sfântul Vlasie slăvindu-l pe Dumnezeu, care îl adusese în această încercare. Sfântul i-a urmat pe ostași.

De-a lungul drumului, Sfântul Vlasie a vindecat bolnavi și a făcut și alte minuni. Astfel, o văduvă sărmana i s-a plâns de nenorocul ei. Un lup îi furase purcelușul, singura sa posesiune. Episcopul a zâmbit și i-a spus, "Nu plânge, porcul tău se va întoarce la tine". Spre uimirea tuturor, lupul a venit înapoi și și-a adus prada nevătămată. 

Agrilaus, intampinandu-l pe episcop cu vorbe de înșelăciune, l-a numit un tovarăș al zeilor romani. Sfântul i-a zis că zeii aceștia sunt diavoli. Apoi, a fost bătut și aruncat în temniță.

A doua zi, a fost iarăși supus la tortură. Când a fost adus înapoi la închisoare, a fost urmat de șapte femei care au lăudat picăturile sângelui său. Soldațîi le-au arestat și au încercat să le silească să venereze idolii. Femeile au pretins că sunt de acord cu asta și au zis că , mai întâi, trebuiau să spele idolii în apa unui lac. Ele au aruncat idolii în partea cea mai adâncă a lacului și, după asta, au fost torturate cu cruzime. Una dintre femei avea trei tineri fii care și-au implorat mama să-i ajute să ajungă în împărăția cerurilor, iar ea i-a încredințat Sfântului Vlasie. Cele șapte femei au fost decapitate. 

Sfântul Vlasie a fost din nou adus înaintea lui Agrilaus și, iarăși, de neclintit, el și-a mărturisit credința în Hristos. Guvernatorul a ordonat ca mucenicul să fie azvârlit într-un lac. În apă, sfântul și-a făcut semnul crucii și a mers peste ea ca pe pământ uscat.

Adresandu-se păgânilor ce stăteau pe mal, i-a provocat să vină la el cu ajutorul zeilor lor. 68 de oameni din subordinea guvernatorului au intrat în apă și s-au înecat imediat. Sfântul, oricum, urmând îngerul care-i apăruse, a revenit pe mal. 

Agrilaus, înfuriat de pierderea celor mai buni servitori ai săi, a poruncit ca Sfântul Vlasie să fie decapitat împreună cu cei treii fii ai femeii mucenițe dați în grija lui. Înainte de moartea sa, mucenicul s-a rugat pentru întreagă lume, îndeosebi pentru cei onorându-i amintirea. Asta s-a petrecut în anul 316.

Moaștele Sfântul Sfințit Vlasie au fost aduse în occident în timpul cruciadelor, și părți din acestea sunt păstrate în diferite locuri din Europa. 

10 februarie: Sfântul Sfințit Mucenic Haralambie