17 aprilie: Sfântul Sfințit Mucenic Simeon, Episcopul Persiei

 Sfântul Sfințit Mucenic Simeon, Episcopul Persiei, a avut de suferit în decursul persecuției creștinilor a împăratului persan Sapor (310-381). Sfântul a fost acuzat de colaborare cu imperiul roman și activități subversive contra împăratului persan. 

În anul 344, împăratul a emis un edict care impunea o taxă foarte mare creștinilor. Când unii dintre ei au refuzat să o plătească, acest lucru a fost văzut ca un act de revoltă, așa că împăratul a pornit o persecuție crescută împotriva creștinilor. 

Sfântul Simeon a fost adus la judecată în cătușe de fier ca presupus dușman al tânărului împărat persan, împreună cu cei doi sfinți mucenici Abdelae și Anania. Sfântul episcop nu a făcut o plecăciune în fața împăratului, care l-a întrebat de ce nu-i arată respectul cuvenit. Sfântul i-a răspuns, "Anterior, m-am plecat din cauza rangului tău dar, acum, nu este potrivit pentru mine să-ți fac o plecăciune".    

       

Împăratul l-a îndrumat să venereze soarele și l-a amenințat că dacă nu va face asta, va eradica creștinismul de pe pământurile sale. Însă, nici imboldurile, nici amenințările nu l-au înduplecat pe neclintitul sfânt, așa că a fost aruncat în temniță. De-a lungul drumului său într-acolo, a fost văzut de eunucul Husdazat, un consilier al împăratului. El s-a oprit și i-a făcut o plecăciune episcopului, însă sfântul nu l-a băgat în seamă întrucât Husdazat, un fost creștin, înfricoșat de împărat, venera acum soarele.

Eunucul s-a căit din toată inima sa, și-a schimbat straiele frumoase cu o îmbrăcăminte aspră, și a strigat cu amar, "Vai mie, când stau în fața Dumnezeului meu, de care am fost îndepărtat. Acesta a fost Simeon, și el mi-a întors spatele!"

Împăratul a aflat asta și l-a întrebat ce se întâmplase. Eunucul i-a zis împăratului că regretă amarnic apostazia sa și că nu va mai venera soarele. Împăratul a fost surprins de decizia acestui om bătrân, și l-a îndemnat să nu se lepede de zeii pe care părinții lui ii respectaseră. Dar, Husdazat a fost de neînduplecat și, pentru asta, a fost condamnat la moarte. Sfântul Husdazat a cerut heralzilor orașului să dea de veste că murea nu din cauza unor fărădelegi împotriva împăratului, ci pentru că era creștin. 

Sfântul Simeon a auzit de moartea lui Husdazat, și i-a mulțumit Domnului. Când a fost adus a doua oară înaintea împăratului, Sfântul Simeon a refuzat din nou să se închine zeilor păgâni și și-a mărturisit credința în Hristos. Înfuriat, împăratul a dat ordin să fie decapitați toți creștinii din închisoare sub ochii sfântului.

Fără teamă, creștinii au mers la execuție, binecuvântați de sfântul episcop. Tovarășul Sfântului Simeon, preotul Abdelae, a fost și el decapitat. Când călăii au venit la preotul Anania, acesta a început dintr-o dată să tremure. Unul dintre demnitari, Sfântul Fisichie, creștin în secret, s-a temut că Anania va renunta la Hristos, așa că i-a strigat, "Nu-ți fie frică de sabie și vei vedea lumina divină a Domnului nostru Iisus Hristos!"

Sfântul Fisichie s-a trădat prin această izbucnire. Împăratul a poruncit să i se smulgă limba și să i se jupoaie pielea. Împreună cu Sfântul Fisichie a trecut prin mucenicie și fiica sa, Aschitreea. Sfântul Simeon a fost ultimul ce a mers în fața călăilor și și-a aplecat capul sub sabie (13 aprilie 344). Execuțiile au continuat în decursul întregii Săptămani Luminate, până pe 23 aprilie.  Sursele indică faptul că 1.150 de mucenici au pierit fiindcă nu au acceptat religia persană. 

16 aprilie: Sfintele Mucenițe Fecioare Agapia, Irina și Hionia