22 mai: Sfântul Mucenic Vasilisc

 Sfântul Mucenic Vasilisc a fost nepotul Sfântului Mare Mucenic Teodor Tiron (17 februarie) și a suferit pentru Hristos împreună cu frații săi, Eutropie şi Cleonic, în vremea persecuției împotriva creștinilor a împăratului Maximinian Galerius (305-311). Sfinții mucenici Eutropie și Cleonic (3 martie) au fost răstigniți, însă mucenicul Vasilisc a fost trimis la Comana, unde a fost ținut în închisoare. 

Guvernatorul Agrippa a venit în orașul Amaseea și a pornit o persecuție contra creștinilor. În temniță, Sfântul Vasilisc s-a pregătit pentru calvarul său iminent. Domnul i-a apărut în vis, promițându-i ajutorul Său și a prezis moartea lui de mucenic la Comana. Sfântul Vasilisc i-a cerut gardianului închisorii să-l lase să se ducă în orașul său natal pentru a-și lua rămas bun de la rudele sale. Acesta l-a lăsat să plece, întrucât îi respectă viața sfântă și facerea sa de minuni. Sosind acasă, Sfântul Vasilisc și-a văzut pentru ultima oară familia și a îmboldit-o să rămână fermă în credință.                                        

               

 

Când Agrippa a aflat că Sfântul Vasilisc se dusese să-și vadă rudele, a fost cuprins de mânie. I-a pedepsit pe gardienii închisorii și a trimis un detașament de soldați după mucenic, condus de un crud "magistrianum" (adjunct al guvernatorului). Întâlnindu-l pe Sfântul Vasilisc, care era de fapt pe calea sa de întoarcere, magistrianum-ul a pus lanțuri grele pe el și l-a încălțat cu sandale din metal cu cuie înfipte în tălpi, și l-a dus spre Comana. 

Ajungând într-un sat, într-o după-amiază fierbinte, călătorii au stat la casa unei femei pe nume Troana. Soldații au intrat în casă pentru a se odihni și a mânca, și l-au legat pe Sfântul Vasilisc de un copac uscat. Stand în lanțuri, sub soarele cotropitor, mucenicul s-a rugat Domnului. Deodată, deasupra sa, s-a auzit un glas, "Nu te teme, căci sunt cu tine". 

Pământul s-a cutremurat și a țâșnit un izvor de apă dintr-o fisură rezultată. Magistrianum-ul, soldații și Troana s-au grăbit să iasă din casă, înfricoșați de cutremur. Impresionați de minunea ce avusese loc, soldații l-au eliberat pe mucenic. Bolnavi din sat au venit la acesta și au primit vindecare prin rugăciunile sale. 

Când Sfântul a ajuns, în cele din urmă, înaintea lui Agrippa, acesta i-a poruncit să ofere sacrificii zeilor păgâni. Vasilisc i-a răspuns, "Îi ofer lui Dumnezeu un sacrificiu de laudă și recunoștiință, în fiecare oră". Apoi, a fost condus într-un templu păgân. Dintr-o dată, din ceruri a sosit un foc, arzând templul și reducând idolii la țărână. După aceea, într-o furie oarbă, Agrippa a ordonat ca Sfântul Vasilisc să fie decapitat și să i se arunce trupul în râu. Moartea mucenicului s-a petrecut în anul 308. 

Creștinii au adunat repede rămășițele Sfântului și le-au îngropat noaptea, pe un câmp arat. În acel loc a fost clădită o biserică în onoarea Sfântului Vasilisc, în care au fost amplasate moaștele sale. Prin rugăciunile Sfântului mucenic au avut loc multe vindecări. Sfântul i-a apărut în vis Sfântului Ioan Gură de Aur (13 noiembrie) înainte de moartea sa la Comana și i-a spus, "Mâine vom fi împreună". Sfântul Eusignie (5 august) a fost martor ocular al suferințelor sale și a povestit lumii despre patimile Sfântului Vasilisc. 

21 mai: Sfinții Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa, Elena