31 mai: Sfântul Mucenic Ermie

 Sfântul Mucenic Ermie (Hermias) a suferit pentru Hristos în orașul Comana, în vremea persecuției împotriva creștinilor a împăratului Antoninus Pius (138-161). Guvernatorul Sebastian, care se afla la Comana pentru a aresta creștini, l-a îndemnat pe Sfânt să ofere sacrificii zeilor păgâni, promițându-i onoruri și milă din partea împăratului. 

Bătrânul soldat Ermie și-a mărturisit cu bravură credința în Hristos. După o lungă imboldire, guvernatorul a dat poruncă să fie torturat. Sfântul a fost bătut peste față până când pielea de pe aceasta s-a jupuit și a fost aruncat într-un cuptor înroșit la foc. Când, după trei zile, cuptorul a fost deschis, mucenicul Ermie a ieșit din el nevătămat.                                                             

Sebastian i-a ordonat vrăjitorului Marus să-l otrăvească pe Sfântul Ermie cu o poțiune. Băutura otrăvită nu i-a făcut nici rău Sfântului. Un al doilea pocal cu o otravă și mai puternică a eșuat, de asemeni, să omoare Sfântul. Vrăjitorul a crezut în Hristos și a fost imediat decapitat. Sfântul Marus a fost botezat în propriul său sânge și a primit cununa de mucenic. 

Sfântul Ermie a fost supus unor torturi și mai groaznice. I s-a sfâșiat trupul cu instrumente ascuțite, a fost azvârlit în ulei fierbinte și i s-au scos ochii, dar el a dat mulțumiri Domnului Iisus Hristos. Apoi, a fost atârnat cu capul în jos timp de trei zile. 

Oamenii trimiși de guvernator să vadă moartea sa l-au găsit în viață. Cutremurați de minune, ei au orbit din cauza fricii și au început să-i strige Sfântului să îi ajute. Mucenicul le-a zis orbilor să se apropie de el și i-a vindecat în numele lui Iisus Hristos. 

Furios, Sebastian a poruncit să fie jupuită pielea de pe trupul Sfântului, însă acesta a rămas în viață. După aceea, înnebunitul guvernator l-a decapitat cu propria sa sabie. Creștinii au înmormântat în secret corpul mucenicului Ermie, ale cărui moaște au făcut numeroase vindecări. 

30 mai: Sfântul Cuvios Isaachie Mărturisitorul