Miturile despre centauri

 În mitologia grecească, centaurii au fost creaturi pe jumătate oameni și pe jumătate cai. Aveau capul, gâtul și pieptul unui bărbat și corpul și picioarele de cal. Cei mai mulți erau brutali, violenți, cunoscuți pentru bețiile lor și purtarea lor nelegiuită. Au trăit, în special, în preajma muntelui Pelion din Tesalia, o regiune din nord-estul Greciei. 

Originea centaurilor

Potrivit unor relatări, centaurii au descins din Centaurus, un fiu al lui Apollo. O povestire mult mai acceptată a originii lor este, totuși, cea că au fost urmași ai lui Ixion, fiul lui Ares, și rege al lapiților, un popor care trăia în Tesalia.    

                                 

Ixion se îndrăgostise de Hera, soția lui Zeus. Nesăbuit, el a aranjat să se întâlnească cu Hera, plănuind să o seducă. Zeus a auzit de acest plan, și a creat un nor cu forma lui Hera. Ixion a îmbrățișat acest nor și, din această uniune, a rezultat rasa centaurilor. 

Război cu lapiții

Mitul principal asociat cu centaurii implică bătălia lor cu lapiții. Regele Pirithous al lapiților, fiul lui Ixion, a invitat centaurii la nunta sa. Centaurii s-au îmbătat, și-au pierdut mințile și au urmărit femeile lapite. Unul dintre centauri a încercat chiar să o prindă pe mireasa regelui. A izbucnit o bătălie cumplită. Centaurii au folosit trunchiuri de copaci și lespezi din piatră ca arme dar, în cele din urmă, lapiții au câștigat lupta, ucigând numeroși centauri. Astfel, centaurii au fost siliți să părăsească Tesalia. 

Hercule și centaurii

O serie de povești descriu conflictul dintre centauri și eroul grec Hercule. Într-una, Hercule ajunge la peștera unui centaur pe nume Pholus. Pholus l-a servit pe Hercule cu mâncare, dar nu i-a dat deloc vin, deși în peștera sa se afla un vas cu vin nedeschis. Pholus a explicat că acel vin era un dar și era proprietatea tuturor centaurilor. Cu toate astea, Hercule a insistat să bea din el, și Pholus a deschis vasul. 

Mirosul vinului a adus ceilalți centauri spre peșteră și, după puțin timp, a izbucnit o luptă. Hercule a alungat centaurii trăgând în ei cu săgeți otrăvite. După aceea, Pholus, pe când examina una dintre săgeți, a scăpat-o accidental din mână. Săgeata i-a lovit piciorul și l-a omorât. 

Chiron, un centaur bun

Nu toți centaurii erau brute sălbatice. O astfel de excepție a fost Chiron, care a devenit învățător de medicină, muzică, vânătoare și tragere cu arcul. Fiu al zeului Cronos (Saturn), Chiron le-a dat învățături unor zei și eroi, inclusiv lui Iason, Ahile, Hercule și Asclepius. Chiron a fost rănit din greșeală de una din săgețile otrăvite ale lui Hercule. Ca fiu al unui zeu, putea trăi veșnic și a suferi din cauza rănii pentru totdeauna. De aceea, Chiron i-a cerut lui Zeus să-l lase să moară. Zeus i-a îndeplinit cererea și l-a amplasat în ceruri ca o stea din constelația Sagittarius (Arcașul). 

Centaurii: Simbol și semnificație

Într-o altă legendă, binecunoscută, un centaur numit Nessus a încercat să o violeze pe Deianira, soția lui Hercule. Hercule l-a ajuns din urmă și l-a străpuns cu o săgeată otrăvită. Pe când zăcea pe moarte, Nessus a îmboldit-o pe Deianira să păstreze niște sânge din rana lui. I-a spus că dacă Hercule înceta vreodată să o mai iubească, îi va putea recâștiga dragostea turnând sângele peste o îmbrăcăminte purtată de Hercule. Deianira a făcut așa cum i-a sugerat Nessus, și a pus deoparte sângele centaurului. 

Mulți ani mai târziu, când Hercule i-a fost necredincios, Deianira i-a dat să poarte o tunică, una pe care o mânjise cu sângele lui Nessus. Sângele era otrăvit, și Hercule a murit. În acest fel, Nessus s-a răzbunat pe Hercule. 

Literatură și artă

Centaurii au fst reprezentați, de obicei, cu un comportament sălbatic și bestial în literatura și arta grecească. Ei au apărut pe numeroase vase și lupta lor cu lapiții a fost înfățișată în sculpturi din variate temple. Din cauza obiceiului lor de a se îmbăta, au fost uneori arătați trăgând carul lui Dionis (Dionysus / Bahus), zeul vinului și orgiei. Alte dăți, au fost portretizați fiind călăriți de Eros, zeul dragostei, din pricina desfrânării lor. În arta creștină din Evul Mediu, centaurii au simbolizat natura animală. 

Poetul roman Ovidiu a descris bătălia acestora cu lapiții din "Metamorfozele". Această operă, la rândul său, l-a inspirat pe poetul englez Edmund Spenser în lucrarea sa cea mai populară, "The Faerie Queene" (Regina zânelor). 

Mitul lui Adonis