13 septembrie: Sfântul Sfințit Mucenic Corneliu Sutașul
Curând după patimile Domnului Iisus Hristos pe Cruce și Înălțarea Sa la Ceruri, un sutaș (centurion) pe nume Corneliu s-a stabilit în Cezareea din Palestina, după ce trăise anterior în Italia tracă. Deși era păgân, s-a evidențiat prin pietatea sa profundă și faptele sale bune, așa cum spune Sfântul Evanghelist Luca (Faptele apostolilor 10:1-2). Domnul nu a disprețuit viața lui virtuoasă și l-a condus către cunoașterea și credința în Hristos.
Odată, pe când se ruga în casa sa, i-a apărut un înger al lui Dumnezeu și i-a spus că ruga lui fusese auzită de Dumnezeu. Îngerul i-a poruncit să trimită oameni la Japa, pentru a-l găsi pe Simeon, zis și Petru. Corneliu i-a îndeplinit imediat porunca.
În vreme ce acești mesageri erau pe cale către Japa, apostolul Petru era în rugăciune și, fiindu-i foame, a avut o viziune: de trei ori s-a s-a coborât la el un vas ca o față de masă, în care se aflau o mulțime de animale, târâtoare și păsări. A auzit un glas din ceruri spunându-i să le mănânce pe toate. Când apostolul a refuzat să se hrănească cu o mâncare pe care legea evreiască o consideră necurată, vocea i-a zis: "Ce a curăţit Dumnezeu, să nu numeşti spurcat" (Faptele apostolilor 10:15).
Prin această viziune, Domnul l-a însărcinat pe apostolul Petru să propăvăduiască printre păgâni Cuvântul lui Dumnezeu. Atunci când Sfântul Petru a ajuns la casa lui Corneliu, în tovărășia celor trimiși să-l afle, el a fost primit cu mare bucurie și respect de gazdă, alături de prietenii și camarazii săi.
Corneliu a căzut la picioarele apostolului și i-a cerut să-l învețe calea mântuirii. Sfântul Petru i-a vorbit despre viața pamânteană a lui Iisus Hristos, despre minunile și semnele Mântuitorului și învățăturile Lui despre Împărăția Cerurilor. Apoi, Sfântul Petru i-a povestit despre Cruce, Învierea Sa și Înălțarea Sa la Ceruri. Prin grația Sfântului Duh, Corneliu a crezut în Hristos și a fost botezat împreună cu familia sa. A fost primul păgân care a primit botezul!
El s-a retras din lume și a mers să propăvăduiască Evanghelia alături de apostolul Petru, care l-a numit episcop. Când Sfântul Petru și ajutoarele sale, Sfinții Timotei și Corneliu au fost în orașul Efes, au aflat despre o deosebit de puternică adorare a idolilor în orașul Skepsis. S-a tras la sorți cine să se ducă acolo, și a fost desemnat în acest scop Sfântul Corneliu.
În oraș trăia un prinț pe nume Demetrius, învățat în filosofia grecească, urând creștinismul și venerând zei păgâni, în special pe Zeus și Apollo. Auzind de sosirea în localitate a Sfântului Corneliu, l-a chemat de îndată la el și l-a întrebat care erau motivele venirii sale acolo. Sfântul Corneliu i-a răspuns că sosise pentru a-l elibera din întunericul ignoranței și a-l conduce la cunoașterea Adevăratei Lumini.
Demetrius, neînțelegând semnificația a ceea ce i se spusese, s-a mâniat și i-a cerut să-i răspundă la fiecare din întrebările sale. Când Sfântul Corneliu i-a explicat că-l slujea pe Domnul și că ajunsese în oraș pentru a vesti Adevărul, prințul s-a înfuriat și i-a cerut Sfântului să ofere sacrificii idolilor.
Corneliu i-a cerut să-i fie arătați zeii lui. Când a intrat în templul păgân, Sfântul Corneliu s-a dus către răsărit și a dat glas unei rugăciuni către Domnul. Atunci s-a petrecut un cutremur, iar templul lui Zeus și idolii situați în acesta s-au sfărâmat. Zărind ce se întâmplase, toată populația a fost înspăimântată.
Prințul a devenit și mai iritat și a început să se sfătuiască cu cei apropiați lui cum să-l nimicească pe Corneliu. Ei l-au legat pe Sfânt și l-au dus la temniță peste noapte. În acea clipă, unul dintre servitorii săi i-a adus la cunoștiință prințului că soția și copilul lui muriseră sub dărâmăturile templului distrus.
După o vreme, unul din preoții păgâni, numit Barbates, a zis că auzise vocile nevestei și fiului său prin ruine, și că aceștia dădeau laudă Dumnezeului creștinilor. Preotul a cerut ca întemnițatul să fie eliberat în semn de recunoștiință pentru minunea făcută de Sfântul Corneliu, prin care soția și fiul prințului rămăseseră în viață.
Bucuros, prințul s-a îndreptat spre închisoare, împreună cu cei din jurul său, declarând că crede în Hristos și cerându-i Sfântului să -i aducă la iveală soția și fiul. Sfântul Corneliu a mers către templul prăbușit și, prin rugăciunea lui, cei doi au fost eliberați dintre ruine.
După asta, Demetrius și toate rudele lui au acceptat sfântul botez. Sfântul Corneliu a rămas mult timp în oraș, convertindu-i toți locuitorii păgâni la Hristos. A murit la o vârstă înaintată și a fost înmormântat nu departe de templul pe care-l distrusese.
12 septembrie: Sfântul Mucenic Avtonom
Niciun comentariu: