5 septembrie: Sfântul Proroc Zaharia și Dreapta Elisabeta, părințîi Sfântului Ioan Botezătorul
Sfântul Proroc Zaharia și Dreapta Elisabeta au fost părințîi Sfântului Proroc, Înaintemergător și Botezător al Domnului, Ioan. Ei au descins din familia lui Aaron. Sfântul Zaharia, fiul lui Varahia, a fost preot în Templul Ierusalimului, iar Sfânta Elisabeta a fost sora Sfintei Ana, mama Maicii Domnului. Sfinții soți, "neprihăniţi înaintea lui Dumnezeu şi ce păzeau fără pată toate poruncile şi toate rânduielile Domnului" (Luca 1:6), au fost sterpi, ceea ce în vremea lor era considerată o pedeapsă de la Dumnezeu.
Odată, când îi venise rândul să slujească în Templu, Sfântului Zaharia i s-a comunicat de către un înger că soția lui vârstnică îi va purta în pântece un fiu, care "va fi mare înaintea Domnului" (Luca 1:15) și "va merge înaintea lui Dumnezeu, în duhul şi puterea lui Ilie" (Luca 1:17).
Zaharia s-a îndoit că această prezicere se va adeveri și, pentru slăbiciunea credinței sale, a fost condamnat să devină mut. Când Elizabeta a dat naștere unui fiu, prin inspirația Sfântului Duh, ea a anunțat că numele său era Ioan, deși nimeni din familia lor nu purtase acest nume.
Zaharia, învățat și el din ceruri, a scris numele Ioan pentru noul născut, pe o tabletă. Imediat, darul vorbirii a revenit la el, și, sub inspirația Sfântului Duh, a început să profețească că fiul său va fi Înaintermegătorul Domnului.
Când regele Irod a auzit de la magi de nașterea lui Mesia, a ucis să omoare toți pruncii cu vârsta sub doi ani de la Betleem și din zona înconjurătoare, sperând că nou născutul Mesia ar fi printre ei.
Irod știa și despre nașterea neobișnuită a lui Ioan, și a vrut să-l ucidă, temându-se că el va prezice sosirea Împăratului evreilor. Însă, Elisabeta s-a ascuns cu pruncul său pe dealuri. Ucigașii tocmiți l-au căutat peste tot pe Ioan. Când Elisabeta și-a zărit urmăritorii, a început să-l implore pe Dumnezeu pentru siguranța lor, și, deodată, un deal s-a deschis și i-a pus la adăpost pe cei doi față de atacatori.
În aceste zile tragice, Sfântul Zaharia a continuat să slujească la Templu. Soldații trimiși de Irod au încercat în zadar să afle de la el unde se găsea fiul său. Apoi, la porunca lui Irod, l-au omorât pe Sfântul proroc, înjunghiindu-l aproape de altarul din Templu (Matei 23:35). Elisabeta a murit la 40 de zile după soțul ei și, Sfântul Ioan, aparat de Domnul, a trăit în salbaticie până în ziua apariției sale înaintea națiunii Israelului.
4 septembrie: Sfântul Sfințit Mucenic Vavila, Episcopul Antiohiei
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu