Mitul amazoanelor

 În mitologia grecească, amazoanele erau un grup de aprige războinice, descendente ale lui Ares, zeul războiului. Amazoanele erau, de obicei, înfățișate luptând pe cai, cu arcuri și săgeți, sulițe și topoare, și purtând un scut în formă de semilună. 

Învățații se contrazic în privința semnificației numelui de "amazoană". Unii spun că înseamnă "fără sâni", acest lucru provenind din credința grecilor că amazoanele aveau sânul drept tăiat, astfel încât să poată mânui mai ușor un arc și o săgeată. Alții consideră că numele semnifica "fără grâne" (sau "fără pâine") și își poate avea originea în cuvântul grecesc pentru orz, "maza". Grecii  credeau că amazoanele, ca vânătoare, mâncau numai carne și nu făceau pâine.            

Originea amazoanelor

Amazoanele constituiau o societate întru totul feminină și au trăit în Rusia nordică sau la nordul Asiei Mici. Din când în când, aceste femei aveau relații cu bărbați din triburi înconjurătoare și purtau copii. Amazoanele păstrau numai fete, omorând sau făcându-i sclavi pe copii masculini, ori trimițându-i taților lor.     

                                                                            

Legenda amazoanelor poate proveni din posibilitatea ca femeile din unele societăți străvechi să fi luat parte la bătălii. Pentru greci, cu societatea lor patriarhală, această practică părea să fie nenaturală și barbară. De aceea, ei ar fi creat povești despre femei războinice care urau bărbații. În multe legende grecești, amazoanele sunt inferioare războinicilor masculini și sunt ucise de aceștia ca o pedeapsă pentru asumarea unui rol potrivit numai bărbaților. 

Legendele amazoanelor

Amazoanele au apărut frecvent în mituri și legende grecești. Una dintre cele 12 munci ale lui Hercule a fost de a captura centura reginei amazoane Hippolyta. Când Hercule a ajuns pe tărâmul amazoanelor, Hippolyta l-a primit cu căldură și a consimțit să-i dea centura sa. Însă, Hera, regina zeilor, a convins restul amazoanelor că Hercule o răpea pe Hippolyta, iar ele și-au luat armele și l-au atacat. Crezând că regina îl înșelase, Hercule a omorât-o înainte de a naviga înapoi în Grecia, având asupra sa centura. 

Într-o altă legendă grecească, eroul Tezeu a atacat amazoanelor și le-a luat regina. Amazoanele au reacționat pornind la război contra Atenei, dar Tezeu le-a învins într-o luptă crâncenă. 

De-a lungul războiului troian, regina amazoană Penthesilea a adus trupe în plus pentru a ajuta troienii după moartea războinicului Hector. Din acest motiv, eroul grec Ahile a ucis-o și, apoi, s-a îndrăgostit de cadavrul ei. Amazoanele sunt întâlnite și în opere ale scriitorilor greci Herodot și Apolodor. 

Amazoanele slave

Războinice puternice apar și în folclorul popoarelor slave din sud-estul Europei. Conduse de luptătoarea Vlasta, aceste femei trăiau într-un castel de pe malul râului Utava. Erau agresive nu numai în bătăliile lor cu bărbații ci și în urmărirea lor. Într-una din povești, Sarka, una din ele, s-a luptat cu eroul slav Dobrynia. Ea l-a înșfăcat de păr, l-a smuls de pe calul lui, și l-a eliberat numai după ce acesta a promis că se va căsători cu ea. În mai multe legende, femeile războinice sfârșesc fie murind, fie căsătorindu-se cu un erou. 

Legenda amazoanelor a supraviețuit mult timp după anticii greci și romani. În anii 1500, exploratorul spaniol Francisco de Orellana a pretins că întâlnise un trib de femei războinice în preajma fluviului Maranon, din Africa de Sud. Se presupune că a renumit fluviul ca Amazon în onoarea lor. 

Mitul lui Aiax /Ajax, eroul grec din războiul troian