25 noiembrie: Sfânta Mare Muceniță Ecaterina

 Comemorată pe 25 noiembrie, Sfânta Mare Muceniță Ecaterina a fost fiica lui Contas, guvernatorul Alexandriei, din Egipt, în decursul domniei împăratului Maximinian (305-313). Trăind în capitală, în centrul cunoașterii elenistice și, posedând o mare frumusețe și inteligență, Ecaterina a primit o educație excelentă, studiind lucrările marilor filosofi și învățători ai antichitățîi. Tineri din cele mai prestigioase familii ale imperiului căutau să se căsătorească cu frumoasa Ecaterina, dar ea nu era interesată de vreo unul din aceștia. Le-a spus părinților săi că voia să se mărite numai cu cineva care o depășea în noblețe, bogăție, frumusețe și înțelepciune. 

Mama Ecaterinei, creștină în secret, a trimis-o către propriul său părinte spiritual, ce trăia într-o peșteră din afară orașului. După ce a ascultat-o pe Ecaterina, acesta i-a spus că știa pe cineva care o depășea din orice punct de vedere. "Înfățișarea Lui este mai strălucitoare decât soarele și întreaga creație este guvernată de înțelepciunea Sa. Bogățiile sale sunt date tuturor popoarelor lumii și, totuși, nu scad niciodată. Mila Sa este de neegalat".   

                                                                          

Descrierea Mirelui Ceresc a provocat o dorință arzătoare în sufletul Sfintei fecioare de a-L vedea. "Dacă faci așa cum îți spune", i-a zis călugărul, "vei zări înfățișarea Acestuia". La plecare, călugărul i-a dat Ecaterinei o icoană a Maicii Domnului cu Pruncul Divin în brațele sale, și a îndrumat-o să se roage cu credință Împărătesei Cerurilor, Maica Mirelui Ceresc, spunându-i că aceasta o va auzi și îi va îndeplini dorința din inimă. 

Ecaterina s-a rugat toată noaptea și i s-a îngăduit să o vadă pe Maica Domnului, care i-a spus Fiului ei, "Iată pe slujnica ta, Ecaterina, cât de frumoasă și virtuoasă este". Însă, Iisus și-a întors fața de la Ecaterina, zicând, "Nu, este urâtă și necredincioasă. Este săracă în istețime și nu suport să mă uit la ea până nu-și părăsește păcătoșenia". 

Ecaterina a revenit la călugăr adânc întristată, și i-a mărturisit ce văzuse în vis. El a instruit-o în credință, atenționând-o să-și păstreze puritatea și integritatea, și să se roage neîncetat. Apoi, Ecaterina a primit Taina Sfântului Botez. Din nou, Sfânta Ecaterina a avut o viziune a Maicii Domnului cu Pruncul său. De această dată, Domnul a privit-o cu tandrețe și i-a dat un frumos inel, un însemn minunat al logodnei sale cu Mirele Ceresc (inelul este încă pe mâna ei). 

În acea vreme, împăratul Maximian a sosit la Alexandria pentru o sărbătoare păgână. De aceea, celebrarea a fost una splendidă și aglomerată. Țipetele animalelor de sacrificiu, fumul și mirosul sacrificiilor, strălucirea nesfințită a focurilor și mulțimea îngrămădindu-se la arene au pângărit orașul Alexandria. Au fost făcute și victime umane, mărturisitori ai lui Hristos care nu se lepadaseră de El sub tortură. Ei au fost condamnați la moarte prin foc. Iubirea Ecaterinei pentru mucenicii creștini și dorința sa fierbinte de a le ușura suferințele au determinat-o să vorbească preoților păgâni și împăratului. 

Prezentându-se, Sfânta și-a mărturisit credința în Unicul Adevăratul Dumnezeu, și a demascat erorile păgânilor. Frumusețea fetei l-a captivat pe împărat. Pentru a o convinge de superioritatea înțelepciunii păgâne, a poruncit că 50 din cei mai învățați filosofi și oratori ai imperiului să între în dispută cu ea, însă Sfânta i-a convins pe acești înțelepți, așa că ei au ajuns să creadă în Hristos. Sfânta Ecaterina a făcut semnul crucii asupra mucenicilor, și ei au acceptat cu bravură moartea pentru Hristos, și au fost arși de vii la ordinul lui Maximilian. 

Incapabil să influențeze Sfânta, împăratul a încercat să o momeasca cu promisiunea de bogății și faimă. La refuzul ei, Maximian a poruncit oamenilor săi să o supună unor torturi îngrozitoare și, apoi, să o arunce în închisoare. Împărăteasa Augusta, care auzise despre Sfântă, a vrut să o vadă. Ea i-a zis comandantului militar Porfirie să o întovărășească, împreună cu un detașament de soldați. Împărăteasa a fost impresionată de spiritul puternic al Ecaterinei și de fața sa strălucitoare cu grație divină. Sfânta muceniță i-a explicat credința creștină, și împărăteasa a fost convertită la Hristos. 

În ziua următoare, a fost adusă iarăși la judecată, unde, sub amenințarea că trupul îi va fi frânt cu o roată, a fost imboldita să renunțe la credința creștină și să ofere sacrificii zeilor. De neclintit, Sfânta l-a mărturisit pe Hristos înaintea tuturor, și a fost luată din nou, să fie torturată. Însă, un înger a lovit instrumentele de schingiuire, care s-au sfărâmat în bucăți printre păgânii stand acolo. 

Zărind această minune, împărăteasa Augusta și comandantul Porfirie, împreună cu 200 de oameni, și-au mărturisit credința în Hristos și au fost decapitați. Maximian a încercat în zadar să îmbie Sfânta muceniță, oferindu-se să se însoare cu ea, fiind iarăși refuzat. Sfânta Ecaterina a rămas credincioasă Mirelui Ceresc Hristos și, după ce s-a rugat Lui, și-a aplecat capul sub sabia călăului. 

Moaștele Sfintei Ecaterina au fost duse de îngeri la muntele Sinai. În secolul al VI-lea, capul și mâna sa stângă au fost aflate într-o revelație și mutate cu onoare la nou construita mănăstire de pe muntele Sinai, clădită de împăratul Iustinian (14 noiembrie). 

Sfânta Ecaterina este invocată pentru ușurare și sprijin în cursul unei nașteri dificile. 

24 noiembrie: Sfântul Sfințit Mucenic Clement, Episcopul Romei