9 decembrie: Zămislirea Sfintei Fecioare Maria de către Sfânta Ana

 Evangheliile și alte cărți din Noul Testament nu menționează nimic despre Sfânta Ana, mama Maicii Domnului. Potrivit tradiției, preotul Matan (Matei 1:15) din Betleem a avut trei fiice: Maria, Soba și Ana. Maria s-a măritat la Betleem, unde a dat naștere lui Elisabeta, mama Sfântului Ioan Botezătorul. 

Sfânta Ana a fost fiica cea mai mică a preotului Matan, care provenea din seminția lui Levi, din familia lui Aaron. Soțul ei, Sfântul Ioachim, era din seminția lui Iuda, din casa și familia regelui David. Conform făgăduinței străvechi, Mesia avea să vină din seminția lui David (Luca 2:4).           

     

Cuplul a trăit la Nazaret din Galileea. În fiecare an, cei doi dădeau două treimi din venitul lor templului din Ierusalim și celor săraci. Prin providența lui Dumnezeu, nu au avut copii până la o vârstă înaintată. Au fost foarte necăjiți din această cauză, întrucât evreii considerau lipsa de copii o mare nenorocire și o pedeapsă de la Dumnezeu. Ei s-au rugat ardent lui Dumnezeu să le dăruiască prunci. 

Într-o zi de sărbătoare, când israelițîi aduceau daruri lui Dumnezeu în templul din Ierusalim, înaltul preot, crezând că Ioachim cel fără de copii nu avea binecuvântarea lui Dumnezeu, a refuzat să accepte darurile de la el. Ioachim a fost cuprins de o mare supărare. A consultat genealogia celor 12 seminții ale lui Israel convingându-se că toți bărbații drepți avuseseră urmași, inclusiv Avram când avea 100 de ani. Fără a se întoarce acasă, Sfântul Ioachim s-a dus în pustiu și a petrecut acolo 40 de zile în postiri și rugăciuni stricte, implorându-l pe Dumnezeu să aibă milă de el și spălandu-și dizgrația cu lacrimi amare. 

Sfânta Ana credea că ea era de vină pentru necazul lor. Într-o zi, a văzut într-un dafin un cuib cu pui de păsări acoperiți cu numai câteva pene, a plâns și s-a rugat pentru darul unui copil, promițând să-l dedice lui Dumnezeu. De îndată ce Sfânta Ana a rostit aceste cuvinte, un înger al Domnului i-a spus că rugăciunile ei vor fi îndeplinite și i-a revelat că va avea o fiică numită Maria, prin care toți oamenii din lume vor fi binecuvântați. Bucurându-se, Sfânta Ana s-a grăbit să meargă la templul din Ierusalim, pentru a-i da mulțumiri lui Dumnezeu. Aici, și-a repetat jurământul de a dedica Lui Copilul. Un înger a sosit la Sfântul Ioachim, în pustiu, și, cu aceleași vești, i-a poruncit să meargă la Ierusalim. Acolo, Dreapta Ana a conceput și a zămislit Sfânta Fecioara Maria, Maica Domnului. 

Biserica ortodoxă nu acceptă învățătura că Maica Domnului ar fi fost scutită de consecințele unui păcat ancestral (moarte, corupere, etc.), în clipa conceperii sale prin virtutea meritelor viitoare ale Fiului ei. Numai Hristos s-a născut perfect sfânt și lipsit de păcate, așa cum ne învață Sfântul Ambrozie în capitolul al doilea din "Comentariu despre Evanghelia Sfântului Luca". Sfânta Fecioară Maria a fost asemeni oricui altcuiva în mortalitatea sa și în a fi clasificată ca îndepărtată de restul omenirii. Dacă ar fi fost așa, ea nu ar fi fost cu adevărat umană și natura lui Hristos luată de la aceasta nu ar fi fost cu adevărat omenească. Dacă Hristos nu împărtășea cu adevărat natura noastră umană, atunci posibilitatea mântuirii ar fi fost pusă la îndoială. 

Sfânta Ana a fost onorată din timpuri străvechi. Aflăm asta de la diferiți părinți ai bisericii și, de asemeni, din vechi imnuri în onoarea mamei Maicii Domnului. În anul 550, împăratul Iustinian a dedicat o biserică din Constantinopol Sfintei Ana. 

Fragmente ale moaștelor Sfintei se găsesc la mănăstirea Sfânta Ana din Ligaria, în Lamia, și la mănăstirea Sfântului Ioan Teologul de la Sourotis. 

O parte a mâinii sale stângi se află la mănăstirea Stavronikita de pe muntele Athos. Parte a piciorului ei stâng este găzduită la schitul Sfânta Ana Koutloumousiu de pe muntele Athos.

Multe icoane ale Zămislirii Sfintei Ana o arată pe Maica Domnului călcând în picioare șarpele. Icoane ale Sfântului Ioachim și Sfintei Ana  îi înfățișează, de obicei, cu mâinile strânse în rugăciune; ochii lor sunt îndreptați în sus și ei o contemplează pe Maica Domnului care stă în aer cu mâinile întinse; sub picioarele sale este o sferă încercuită de un șarpe (simbolul diavolului) care se străduiește să cucerească universul prin puterea sa. 

Sunt, totodată, icoane în care Sfânta Ana o ține în brațe pe Fecioara Maria, Sfânta Ana privindu-și fiica cu un mare respect. 

8 decembrie: Sfântul Cuvios Patapie