Mitul Turnului Babel

 Mitul Turnului Babel apare în prima carte a Vechiului Testament din Biblie. După marele potop, unii descendenți ai lui Noe au decis să clădească un oraș pe campiile din Mesopotamia de Sud, cu un turn înalt ajungând până la ceruri. 

Planul lor a fost să câștige recunoașterea ca popor și să fie capabili să stea împreună. Când Dumnezeu a văzut ce făceau, oricum, a concluzionat că ei încercau să obțînă mai multă putere. Pentru a le face dificilă munca, El i-a făcut să vorbească în multe limbi diferite. Incapabili să comunice unul cu altul la locul construcției, oamenii au renunțat la proiect și s-au împrăștiat în regiuni diferite. Rămășițele orașului lor au devenit cunoscute că Babel.     

                                  

Legenda acestui tărâm se poate să se fi dezvoltat din modul în care vizitatori mai târzii au interpretat ruinele unor vechi orașe din acea zonă. În limba ebraică, cuvântul "Babel" este o versiune a termenului "Babilon", care însemna "poarta lui Dumnezeu". 

În realitate, cercetătorii au găsit dovezi ale unuia sau mai multor turnuri înalte în străvechiul oraș Babilon. 

Un alt cuvânt ebraic, "baiaj", semnifică "confuzie". În prezent, imaginea Turnului Babel este folosită pentru a denota confuzia, deruta și eșecul din comunicare. 

Turnul Babel: Simbol și semnificație