22 martie: Sfânta Muceniță Drosida, fiica împăratului Traian

 Cinstită pe 22 martie, Sfânta muceniță Drosida a fost fiica împăratului Traian (98-117), un persecutor crunt al creștinilor. În anul 99, el a reactualizat o lege mai timpurie ce interzicea adunările secrete și a aplicat-o creștinilor. În anul 104, a emis un decret special contra creștinilor. 

Începând cu acest an, persecuția a continuat până la sfârșitul domniei sale. Trupurile creștinilor trecuți prin mucenicie rămâneau adeseori neîngropate pentru a-i intimida pe alții. Cinci fecioare creștine, Agalida, Apolinaria, Daria, Mamousa și Thais, și-au asumat sarcina de a-i înmormânta pe astfel de creștini. Când a auzit asta, Drosida, care era creștină în secret (dar nu era încă botezată), le-a cerut acestora să o ia cu ele când se duceau să îi îngroape pe mucenici.   

                                      

Adrian, un sfetnic al împăratului, care era și pețitor al Drosidei, l-a informat pe Traian despre activitățile fiicei sale. A fost pusă o garda pentru a-i păzi pe cei care fuseseră omorâți, cu ordinul de a aresta pe oricine atenta să-i îngroape. Sfânta Drosida și cele cinci fecioare au fost prinse chiar în prima noapte. Aflând că una din prizoniere era chiar propria sa fiică, Traian a cerut să fie ținută separat, sperând că aceasta se va răzgândi. 

Cele cinci fecioare mucenițe au fost condamnate să ardă într-un cuptor pentru topirea cuprului. Ele au mers cu curaj spre moartea lor și au primit cununile nepieritoare ale muceniciei. Cuprul amestecat cu cenușa mucenițelor a fost utilizat pentru a se face trepiede pentru o nouă baie publică construită de Traian. Oricine a trecut pragul acelei băi a fost lovit de îndată de moarte. Când preoții păgâni și-au dat seama de ce se petrecea asta, au ordonat ca trepiedele să fie îndepărtate și topite. Apoi, Adrian a sugerat ca împăratului să i se facă cinci statui din acel bronz ale unor fecioare dezbrăcate, care să fie amplasate înainte de intrarea în baia publică. 

Când statuiele au fost așezate acolo, împăratul Traian a văzut în vis cinci miei puri, păscând în paradis, și pe Păstorul lor spunându-i, "O, cel mai desfranat și mai păcătos Cezar! Cele ale căror imagini le-ai pus acolo pentru a fi batjocorite, au fost aduse aici de Bunul și Milostivul Păstor. Cu timpul, mielul pur Drosida va fi, de asemeni, aici". 

Când s-a trezit, Traian a fost furios și a dat porunca să fie înfierbântate două cuptoare uriașe. În apropierea lor, a fost afișat un edict imperial: "Voi, care îl venerați pe cel Răstignit, salvați-vă de o mulțime de suferințe și, totodată, scutiți-ne de aceste munci. Oferiți sacrificii zeilor. Dacă nu veți face asta, atunci fiecare dintre voi să se arunce voluntar în aceste cuptoare!"

Numeroși creștini au ales mucenicia!

Aflând acest lucru, Sfânta Drosida a decis să treacă și ea prin mucenicia pentru Hristos. S-a rugat în închisoarea sa, cerându-i Domnului să o elibereze. Dumnezeu i-a auzit ruga și gardienii au picat în somn. Sfânta Drosida a mers la acel cuptor, și s-a întrebat: "Cum să mă pot duce la Dumnezeu fără o rochie de mireasă (adică, fără a fi botezată), căci sunt impură. Însă, o, Împărate al împăraților, Doamne Iisus Hristos, de dragul Tău renunț la rangul meu imperial, astfel încât să pot deveni cea mai de jos servitoare din Împărăția Ta. Botează-mă Tu Însuți prin al Tău Sfânt Duh". 

21 martie: Sfântul Cuvios Serapion

După ce s-a rugat astfel, Sfânta Drosila s-a uns ea însăși cu smirnă, și s-a cufundat de trei ori în apă, zicând, "Servitoarea lui Dumnezeu, Drosida, este botezată în numele Tatălui, și al Fiului și al Sfântului Duh".

Sfânta s-a ascuns șapte zile, petrecându-și timpul în postire și rugăciune. Niște creștini au găsit-o și au aflat de la ea tot ce se petrecuse. În a opta zi, Sfânta Drosila a mers la cuptor și s-a aruncat în foc. 

22 martie: Sfântul Sfințit Mucenic Vasile, preotul din Ancira