Mitul despre Beowulf, eroul nimicitor de monștri

 "Beowulf" este numele cele mai timpurii epopei anglo-saxone cunoscute. Aceasta spune povestea lui Beowulf, un erou și războinic nordic, care a luptat cu mulți monștri care terorizau Danemarca și Suedia, și i-a învins. Poemul combină elemente ale culturii ango-saxone cu valori morale creștine într-o relatare a unor aventuri extraordinare. Manuscrisul conținând legenda lui Beowulf a fost descoperit în Anglia. 

Fundalul istoric al lui Beowulf

 În anii 1.600, manuscrisul a fost scris în engleză veche, limba invadatorilor anglo-saxoni care se stabiliseră pe insulă între anii 450 și 600 d.Hr. Există o oarecare dezbatere despre când și de către cine a fost scris "Beowulf". Deși manuscrisul datează din preajma anilor 1.000, poemul a fost creat mai devreme, poate între anii 700 și 950. Anumite referințe din text sugerează că autorul a fost un creștin care a modelat scrierea după povești păgâne ale eroilor nordici și germani din trecut. Scriitorul a fost, probabil, fie un călugăr, fie un preot asociat conectat cu curtea nobililor și Anglia centrală sau nordică.

 

 

Mitul lui Beowulf este amplasat într-o vreme mai timpurie decât cea în care a fost scrisă, și acțiunea din acesta se desfășoară, așa cum spuneam, în Danemarca și Suedia. Intriga reflectă cultura războinicilor și vechilor popoare germanice, pentru care războaiele erau obișnuite și lupta reprezenta o ocupație tradițională. Regele furniza luptătorilor săi hrană, adăpost, pământ și arme, iar aceștia erau legați de rege prin jurăminte de loialitate și supunere. Epopeea evidențiază valorile care erau importante pentru războinicii nordici, precum curajul, supunerea față de rege și camarazi, și onoarea pentru cei care luptau și mureau cu bravură. 

Povestea lui Beowulf

Poemul Beowulf este împărțit în două părți. Acțiunea din cea dintâi are loc în Danemarca, unde era rege Hrothgar. Beowulf, un puternic războinic din Suedia, a sosit aici pentru a ajută regele să distrugă un monstru. A două parte, localizată în Suedia, oferă o relatare despre Beowulf ca un bătrân care trebuie să-și scape țara de un dragon înfricoșător. 

Hrothgar și Grendel

Povestea începe în Danemarca. Hrothgar construise o mare sală de adunare, numită Heorot. În care urma că luptătorii săi să se strângă, să mănânce, să bea și să primească recompense după victoriile lor în război. 

Pândind în mlaștina întunecată din regatul lui Hrotgar se afla un monstru brutal pe nume Grendel. Acesta trăia într-o peșteră împreună cu mama sa, de asemeni un monstru, și era invulnerabil față de armele oamenilor. Pe când rătăcea prin mlaștini, Grendel a auzit sunetele bucuroase ale cântecelor și râsetele venite dinspre Heorot. Acestea l-au umplut de invidie față de Hrothgar și războinicii săi. Într-o noapte, Grendel a mers la Heorot și a găsit luptătorii adormiți după o mare petrecere. El a înșfăcât 30 de oameni adormiți, i-a omorât și a luat trupurile lor acasă, pentru a le mânca. 

Dimineața, Hrothgar a zărit sângele și rămășițele atacului lui Grendel. Vaiete și plânsete sfâșietoare au luat locul cântărilor fericite din noaptea anterioară. Danezii au văzut urmele picioarelor lui Grendel, dar nu au crezut că acesta se va mai întoarce. Totuși, în noaptea următoare, Grendel a venit iarăși și a ucis și mai mulți luptători. Danezii s-au adunat în templul lor și s-au rugat pentru protecție față de monstru, dar rugăciunile lor nu le-au fost de ajutor. Temători să mai doarmă la Heorot, aceștia au abandonat marea sală. 

Apariția lui Beowulf

Știri despre Grendel s-au răspândit către regatele învecinate și, în cele din urmă, au ajuns pe tărâmul goților (geats) din sudul Suediei. Printre aceștia era un războinic puternic numit Beowulf, un om care rapusese uriași și monștri marini, cunoscut pentru forța sa, curajul său și priceperea sa în bătălie. Când a auzit de faptele lui Grendel, Beowulf s-a decis să navigheze spre Danemarca și să-l sprijine pe Hrothgar să-și scape regatul de monstru. 

Beowulf a pregătit o corabie și a ales 14 luptători viteji pentru a-l însoți. Ei au navigat spre Danemarca, unde au ajuns a două zi. La Heorot, au fost întâmpinați de Hrothgar, care-l cunoștea pe Beowulf de mic copil. Regele a organizat un ospăț pentru razboinicii nou sosiți. La petrecere, un luptător danez pe nume Unferth l-a insultat pe Beowulf, sugerând că este prea lăudăros și nu va fi în stare să-l omoare pe Grendel. Beowulf i-a răspuns, evidențiind că nu auzise nici o ispravă despre vitejia lui Unferth. A spus că dacă Unferth era pe atât de brav pe cât se credea, Grendel nu i-ar mai fi terorizat pe danezi. Mulțumit de atitudinea sfidătoare a lui Beowulf, Hrothgar a fost încrezător că acest mare războinic îl va răpune pe monstru și va elibera regatul de ravagiile acestuia. 

În acea noapte, Beowulf și oamenii săi au rămas la Heorot. Grendel a apărut curând dar, înainte ca Beowulf să-l poată opri, a omorât unii din luptătorii lui și, apoi, l-a înhățat chiar pe Beowulf, însă dârzul erou a prins brațul monstrului în strânsoarea sa puternic.ă Beowulf și Grendel s-au luptat până când monstrul a reușit să se dea deoparte, lăsându-și brațul în mâna lui Beowulf. Grendel s-a împleticit către peștera lui pentru a muri acolo. Brațul său desprins din corp a fost atârnat în Heorot, pentru a fi văzut de toată lumea. Hrothgar l-a scăldat pe Beowulf în daruri și l-a onorat cu o altă petrecere. Danezii au fost, iarăși, capabili să doarmă în pace la Heorot. 

Mama lui Grendel

Necazurile danezilor nu se sfarsisera încă. Când mama lui Grendel și-a văzut fiul pe moarte, a jurat să se răzbune. Ea a mers noaptea la Heorot și i-a luat prin surprindere pe războinicii danezi. După ce l-a omorât pe un sfetnic al regelui, a plecat de acolo luând cu ea brațul lui Grendel. Din nou, danezii l-au chemat în ajutor pe Beowulf.

Cât valorează o viață?

Povestea lui Beowulf înfățișează un concept de bază din societățile germanice timpurii, numit "wergild". Acesta desemna prețul pus pentru viața unei persoane, bazat pe valoarea acesteia pentru societate. Dacă un om era omorât, familia să primea "wergild" pentru a i se compensa pierderea. În legendă, Hrothgar i-a dat lui Beowulf un "wergild" pentru un războinic de-al lui, ucis în lupta cu Grendel. Potrivit legii germanice, sistemul "wergild" apărea ca o alternativă pentru căutarea răzbunării pentru pierderea cuiva iubit. 

Beowulf și mai mulți luptători au urmărit monstruoasa mama până la bârlogul ei din mlaștini. Vizuina sa se afla la baza unei stânci, la fundul unei bălți bolborosind cu sânge și cheaguri de sânge. Unferth, care-și schimase părerea despre Beowulf, i-a înmânat acestuia sabia lui, numită Hrunting, pentru a da pieirii bestia. Mânuind sabia, Beowulf a sărit în apele noroiase. Mama lui Grendel l-a apucat și l-a tras într-o peșteră în care nu putea intra apa. Beowulf a lovit monstrul cu Hrunting, dar sabia nu l-a rănit. Cei doi s-au luat la trântă și bestia aproape că l-a ucis, dar el a fost salvat de armura sa. Apoi, Beowulf a văzut o sabie uriașă, atârnând pe unul din pereții peșterii. A înșfăcât-o și, cu o mișcare puternică, a retezat capul monstrului. În spatele peșterii, a zărit cadavrul lui Grendel. Utilizând aceeași sabie, i-a tăiat și acestuia capul, pe care l-a purtat până a revenit la suprafața apei. De asemeni, a adus cu el rămășițele sabiei. Lama sa se topise când tăiase carnea lui Grendel. Beowulf și oamenii lui au revenit în triumf la Heorot, și Hrothgar l-a răsplătit iarăși. În cele din urmă, Beowulf și soldații lui s-au întors acasă, în Suedia, unde acesta a devenit rege. 

Beowulf și dragonul

La debutul celei de-a două părți a epopeei, Beowulf guverna deja de 50 de ani și regatul său prosperase. În acesta, trăia însă un dragon înaripat, protejând o comoară străveche, îngropată cu sute de ani mai devreme. Într-o zi, un sclav pedepsit de stăpânul său a evadat și a găsit peștera în care era îngropată comoara. Pentru câștigarea iertării stăpânului său, a furat din aceasta o cupă de aur și a dus-o la gospodăria sa. Totuși, dragonul inspecta comoara în fiecare zi și a observat repede dispariția cupei. Pentru a-i pedepsi pe locuitorii care-l furaseră, dragonul a zburat prin zona de la țară și a suflat foc asupra satelor și a incendiat case. 

Deși bătrân, Beowulf a hotărât să se lupte cu monstrul. A luat cu el 11 războinici, și a găsit peștera lui dar, apoi, i-a pus pe însoțitorii săi să stea deoparte, pentru a înfrunta de unul singur dragonul. Beowulf a descoperit curând că scutul său din fier nu-l proteja față de suflarea de foc a balaurului. Eroul a fost cât pe ce să moară, dar un războinic, pe nume Wiglaf, o tânără rudă a sa, a sărit în ajutorul lui. Cu sprijinul lui Wiglaf, Beowulf a omorât dragonul, însă a fost rănit de moarte. I-a cerut lui Wiglaf să scoată afară comoara, astfel încât să o poată vedea înainte de a muri.

Trupul lui Beowulf a fost ars într-un imens foc pe o stâncă de deasupra marii. Comoara a fost sacrificată în foc, odată cu Beowulf. Peste rămășițele focului a fost construită o mare movilă funerară, pentru a servi ca o amintire a marelui rege și a furniza un reper pentru navigatorii de pe mare. Poemul se sfârșește cu o ceremonie de laudă a lui Beowulf. 

Această poveste ne conștientizează asupra fragilității vieții și faimei. Precum orice om din prezent, Beowulf trebuie să găsească o semnificație în lumea să, în vreme ce acceptă că, până la urmă, va muri. El acceptă această provocare, înfruntând cu vitejie pericolul și încrezandu-se că faptele lui ii vor perpetua amintirea. 

Mitul lui Balder, frumosul zeu nordic